Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Uniunea Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, înainte de cea de-a șasea reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, ce va avea loc la 28 octombrie.

Acesta concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

”Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reforme în domenii-cheie, precum și participarea activă la Parteneriatul Estic. Cele două rânduri de alegeri care au avut loc în perioada acoperită de raport au schimbat considerabil peisajul politic, un partid pro-reformă câștigând majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Acest lucru a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, pentru a recâștiga încrederea publicului în sistemul judiciar și în sistemul de administrație publică și pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și de investiții al țării”, a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al Comisiei Europene.

”UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim o Moldovă pro-reformă în procesul de redresare și dezvoltare economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro în următorii trei ani, precum și Planul economic și de investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi motoare importante în acest sens”, a precizat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană prezintă stadiul implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019.

Acesta relevă că UE și Guvernul Republicii Moldova au continuat să colaboreze în ceea ce privește reformele în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), pe baza unei condiționalități stricte. Reformele din sectorul justiției au stagnat în general, deși s-au înregistrat unele progrese odată cu pregătirea unei noi strategii în domeniul justiției pentru perioada 2021-2024 și cu adoptarea recentă a modificărilor constituționale care consolidează independența sistemului judiciar.

La șase ani de la demararea anchetei privind frauda bancară din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile împotriva acționarilor băncilor afectate au fost retrase, iar vinovații condamnați au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

Pandemia COVID-19 a declanșat măsuri extraordinare, inclusiv o stare de urgență. Aceasta a dus la o scădere de 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada acoperită de raport, Republica Moldova a fost unul dintre principalii beneficiari ai asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane de euro au fost deblocate în iulie 2020, urmate de 50 de milioane de euro în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. Ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în ceea ce privește condițiile de reformă convenite, Comisia a plătit 50 de milioane de euro suplimentare la 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor.

În același timp, amendamentele la Legea privind comerțul intern adoptate și promulgate sub conducerea anterioară contravin angajamentelor asumate de Moldova în cadrul DCFTA, precum și dispozițiilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor, și trebuie rectificate.

 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește reglementări pentru a împiedica ”interferenţa nejustificată în activităţile” mass-media

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană dorește să introducă de anul viitor reguli pentru a împiedica preluarea companiilor mici de presă de către giganții din acest domeniu, precum și interferența guvernelor, a precizat luni comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Pentru remedierea acestor preocupări, Comisia Europeană va prezenta anul viitor o Lege a libertăţii media. Dorim să luăm măsuri împotriva tuturor tipurilor de interferenţă nejustificată în activităţile companiilor noastre de media. Trebuie să ne asigurăm că există garanţii ale pluralismului media, inclusiv al celor online, astfel încât niciun (grup) să nu devină prea mare”, a declarat Breton în cadrul Forumului european al mass-media (European News Media Forum).

Acesta a declarat că legea în cauzî va viza, în egală măsură, interferențele străine ostile, statele în care au loc alegeri fiind cele mai vulnerabile.

Comisarul european pentru piața internă a anunțat că instituâia omonimă va lansa o consultare pentru a colecta opiniile din partea media și a altor părți înainte de adoptarea noilor reglementări.

De altfel, Comisia Europeană a promis că va sprijini și proteja jurnaliștii, în contextul în care ”nu există democrație fără libertate și pluralism în mass-media.”

Printr-o, Parlamentul European și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la atacurile asupra mass-mediei europene în unele state membre și solicită acțiuni urgente pentru ajuta acest domeniu să fie pregătit pentru ”Deceniul digital”.

Îngrijorat de acapararea mass-mediei de către stat în unele țări membre și de procesele menite să intimideze și să reducă la tăcere jurnaliștii, Parlamentul European a cerut instrumente legislative și nelegislative.

Pentru a proteja independența financiară și politică a jurnaliștilor și a jurnalismului european, Parlamentul a solicitat înființarea unui fond european permanent pentru mass-media de știri și cultură, care să ducă la o acoperire independentă a știrilor, să protejeze independența jurnaliștilor europeni și să garanteze libertatea presei.

În egală măsură, eurodeputații au invitat Comisia să încurajeze ferm statele membre să sporească sprijinul acordat acestora din fondurile puse la dispoziție prin intermediul planurilor naționale de redresare aprobate, astfel încât să se poată redresa pe deplin în urma pandemiei, să devină mai sustenabile și să își continue tranziția verde și digitală.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

Published

on

© Creative Europe/ Facebook

Comisia Europeană a lansat un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru sectoarele culturale și creative, denumit „CulturEU”, un ghișeu unic care reunește 75 de oportunități de finanțare din 21 de programe diferite, de la Europa Creativă și Orizont Europa la fondurile structurale și InvestEU.

În doar câteva clicuri, instrumentul interactiv online poate direcționa orice entitate culturală europeană către cel mai adecvat sprijin financiar din partea UE pe care îl are la dispoziție, se arată în comunicatul oficial. 

„Libertatea artistică, creativitatea și diversitatea culturală sunt emblematice pentru modul nostru de viață european. Europa este un motor cultural care are nevoie de sectoarele sale creative și culturale pentru a prospera. Alături de Next Generation EU, lansăm astăzi un nou instrument online pentru a permite artiștilor, creatorilor și profesioniștilor noștri din domeniul culturii să navigheze cu ușurință printre schemele de sprijin disponibile la nivelul UE și să le aleagă cele mai relevante. Împreună putem realiza o redresare durabilă pentru sectoarele creative și culturale din întreaga Europă”, a transmis vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas. 

Ghidul a fost elaborat pentru a ajuta partenerii care lucrează în sectoarele culturale și creative, indiferent de tipul și dimensiunea lor, să navigheze în peisajul finanțării UE, să înțeleagă ce oportunități le stau la dispoziție și, în cele din urmă, să acceseze mai ușor finanțarea UE.

Părțile interesate pot filtra în mod automat oportunitățile de finanțare relevante în funcție de nevoile lor, de sectorul lor și de tipul de organizație pe care o reprezintă. Ghidul este completat de exemple și bune practici care pot servi drept sursă de inspirație. CulturEU va fi actualizat periodic cu cele mai recente informații privind noile cereri de propuneri și va fi disponibil în toate limbile UE la începutul anului 2022.

Sectoarele culturale și creative au fost grav afectate de restricțiile ample instituite în timpul pandemiei de COVID-19. De la începutul pandemiei, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda consecințele pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative, completând și sprijinind acțiunile statelor membre: sprijin financiar, cooperare la nivelul UE respectând totodată competențele naționale, investiții.

Acțiunile întreprinse până în prezent la nivelul UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative includ:

  • creșterea sprijinului financiar al UE pentru sectoarele culturale și creative cu aproape 2,5 miliarde EUR din programul Europa creativăcrea și aproape 2 miliarde EUR din programul Orizont Europa, sume dedicate proiectelor culturale, creative și favorabile incluziunii în perioada 2021-2027;
  • alocarea de fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență.
  • aprobarea ajutorului național în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru o sumă totală de peste 420 de milioane EUR;
  • publicarea de orientări ale UE privind redeschiderea și redresarea în condiții de siguranță a sectorului;
  • lansarea unei platforme dedicate, Creatives Unite, pentru ca artiștii, artiștii interpreți sau executanți și alți profesioniști din domeniul cultural și creativ să facă schimb de informații, inițiative și idei. Această platformă numără în prezent peste 43 000 de utilizatori.

Comisia continuă să coordoneze și să faciliteze schimburile la nivelul UE pentru a examina provocările cu care se confruntă sectoarele culturale și creative în momentul de față și oportunitățile de care dispun acestea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a încă 7,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui valoare totală se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi.

Plata acestei prime sume, pe lângă cele 5,1 miliarde de euro din prefinanțare, este condiționată de respectarea celor 38 de jaloane și ținte stipulate în document, informează instituția într-un comunicat.

Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a face evaluarea. Acesta va trimite apoi analiza preliminară Comitetului economic și financiar din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Franța a trimit Planul Național de Redresare și Reziliență la 29 aprilie. Valoarea acestuia se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi, adică 1,62% din PIB-ul țării, și cuprinde alocări de 46% pentru combaterea schimbărilor climatice și 21% pentru tranziția digitală.

PNRR-ul Franței a primit aprobarea din partea Comisiei Europene la 23 iunie, etapă care a deschis calea Consiliului Uniunii Europene de a da undă verde acestui document la 13 iulie.

Astfel, Parisul a demarat la 19 august implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Cererea Franței de deblocare a fondurilor ce îi revin prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente) o succede pe cea înaintată de Spania la 12 noiembrie.

Madridul a cerut Comisiei Europene să efectueze o plată de 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza îndeplinirii a 52 de jaloane și ținte legate de mobilitatea durabilă, eficiență energetică, conectivitate, politicilor în domeniul administrației publice, educației și domeniului social.

La fel ca și în cazul Franței, Comisia Europeană dispune de două luni pentru a evalua cererea.

Spania a depus Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB) la 30 aprilie și a primit aprobarea Comisiei Europene la 17 iunie. Acesta cuprinde alocări de 40% pentru combaterea schimbărilor climatice și de 28% pentru tranziția digitală. 

Prefinanțarea a intrat în țară la 17 august, după ce Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-ului Spaniei tot la 13 iulie.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă și pentru care ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat deja acordul de împrumut

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Planul cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda20 mins ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

MAREA BRITANIE29 mins ago

Antibiotice Iași a câștigat licitația de 11 milioane de euro organizată de autoritățile din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile: Și în România se poate face performanță

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Șefa delegației UE la Geneva anunță decizia istorică a liderilor mondiali de a lansa procesul de negociere pentru un tratat internațional privind pandemiile

CONSILIUL UE1 hour ago

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european ce va facilita schimbul de date într-un mediu sigur

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de 1 decembrie: România a făcut pași însemnați privind eficientizarea și modernizarea acțiunii sale diplomatice

Dacian Cioloș1 hour ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Națională: România a fost unită de oameni care au văzut mai departe de ei înșiși și de momentul prezent

NATO2 hours ago

Parada de Ziua Națională: Militarii români au defilat în premieră cu sistemul de rachete HIMARS, sistemul anti-rachetă Patriot și transportoare Piranha V

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Senatului, Florin Cîțu, de Ziua Națională: Să ne amintim că există o singură Românie unită sub valori și principii democratice!

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Drapelul României, arborat la Petra, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Iordania

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava, mesaj de Ziua Națională a României: Să avem parte de solidaritatea care să ne ajute să ne înțelegem, dând exemplu generațiilor viitoare

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța6 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

Team2Share

Trending