UE își consolidează cadrul juridic pentru combaterea corupției stabilind standarde minime pentru modul în care statele membre definesc și sancționează infracțiunile de corupție în codul penal

Consiliul și Parlamentul European au încheiat un acord provizoriu privind standardele minime pentru modul în care statele membre definesc și sancționează infracțiunile de corupție în codul penal. Noua lege conține, de asemenea, măsuri de prevenire a corupției și norme pentru o investigare și urmărire penală mai eficiente.

„Această directivă va actualiza și consolida cadrul juridic al UE în materie de corupție și constituie un pas important în lupta noastră comună împotriva corupției și a criminalității organizate”, a declarat Peter Hummelgaard, ministrul danez al justiției.

Definiție armonizată a infracțiunilor

Această nouă lege stabilește standarde la nivelul UE, astfel încât, în toate statele membre, o serie de acte să fie incriminate și definite în același mod.

Următoarele infracțiuni vor fi acum pedepsite ca infracțiuni penale în întreaga UE: luarea de mită în sectorul public și privat, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea prin infracțiuni de corupție, ascunderea și anumite încălcări grave ale exercitării ilegale a funcției publice.

Sancțiuni pentru persoane fizice și juridice

Pe lângă armonizarea definițiilor infracțiunilor de corupție, statele membre trebuie să instituie și același nivel de sancțiuni pentru pedepsirea acestora. Sancțiunea pentru infractori va varia de la o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin trei ani la cel puțin cinci ani, în funcție de infracțiune.

Persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție pot fi supuse unor sancțiuni suplimentare, cum ar fi amenzi, destituirea din funcția publică, decăderea din dreptul de a deține o funcție publică sau de a exercita o funcție în serviciul public, retragerea permiselor și excluderea de la accesul la procedurile de licitație și la fondurile publice.

De asemenea, persoanele juridice (adică societățile comerciale) vor fi supuse unor sancțiuni. Legea prevede că aceste sancțiuni vor lua forma unor amenzi, al căror nivel maxim variază între cel puțin 3 % și 5 % din cifra de afaceri totală realizată la nivel mondial sau cel puțin 24 sau 40 de milioane de euro, în funcție de infracțiune.

Competența

Consiliul și Parlamentul European au convenit, de asemenea, asupra unor norme care definesc în ce cazuri un stat membru are competență asupra unei infracțiuni și, prin urmare, este obligat să inițieze proceduri. Ca regulă generală, statele membre au competență asupra infracțiunilor comise pe teritoriul lor sau în cazul în care autorul infracțiunii este un resortisant al statului respectiv.

În plus, statele membre pot decide să își extindă jurisdicția asupra faptelor săvârșite în afara teritoriului lor, în cazul în care:

  • infractorul are reședința permanentă pe teritoriul lor
  • infracțiunea este săvârșită împotriva unuia dintre resortisanții lor sau a uneia dintre persoanele care au reședința permanentă pe teritoriul lor
  • infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice stabilite pe teritoriul lor
  • infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice în legătură cu orice activitate desfășurată integral sau parțial pe teritoriul lor

Măsuri preventive

Pentru a reduce infracțiunile de corupție și a limita riscul de corupție, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a sensibiliza publicul cu privire la caracterul dăunător al corupției și pentru a asigura transparența și responsabilitatea în administrațiile publice, în interesul prevenirii corupției.  

Alte măsuri preventive includ:

  • Să înființeze organisme care să se ocupe de prevenirea și combaterea corupției. Aceste organisme (sau unități) trebuie să poată funcționa fără interferențe nejustificate și trebuie să dispună de personal calificat și resurse financiare adecvate.
  • Să efectueze, la intervale adecvate, o evaluare pentru a identifica sectoarele sau profesiile cele mai expuse riscului de corupție și să elaboreze măsuri pentru a aborda principalele riscuri din sectoarele sau profesiile identificate.
  • Să ia măsurile necesare pentru a se asigura că orice persoană care raportează infracțiuni, furnizează dovezi sau cooperează în alt mod cu autoritățile competente are acces la măsuri de protecție, sprijin și asistență în contextul procedurilor penale.

O singură lege UE pentru corupția din sectorul public și privat

Această nouă lege – o directivă UE – va înlocui două legi UE separate – o lege din 2003 care se referă la corupția din sectorul privat și o convenție UE din 1997 privind corupția care implică funcționari ai UE sau funcționari ai statelor membre ale UE.

Acordul provizoriu încheiat astăzi va trebui să fie confirmat de Consiliu și de Parlamentul European înainte de a fi adoptat în mod oficial de ambele instituții.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare