Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE își respectă angajamentele față de R. Moldova: Comisia Europeană a acordat un grant de 36,4 milioane de euro pentru lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a plătit un grant de 36,4 milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a continua să sprijine lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției, confirmarea plății venind din partea comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, în timpul vizitei la Bruxelles a prim-ministrului Natalia Gavrilița și a viceprim-ministrului, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

“UE a acordat acest sprijin după ce Republica Moldova a îndeplinit condițiile, în special în ceea ce privește progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile-cheie de reformă în sectorul aplicării legii și în lupta împotriva COVID-19. Acestea demonstrează angajamentul UE de a sprijini o reformă pro-reformă pentru Republica Moldova, astfel cum a fost anunțat în Planul de redresare economică pentru Republica Moldova, publicat la 2 iunie. Această asistență va ajuta Republica Moldova să consolideze reziliența sectorului său de sănătate, să sprijine procesul de redresare economică și să sprijine lupta împotriva COVID-19 în domeniul aplicării legii”, a declarat Olivér Várhelyi, citat în comunicat.

Ca parte a pachetului de redresare economică al UE de până la 600 de milioane de euro pe parcursul următorilor trei ani pentru a promova investițiile în Republica Moldova și a sprijini redresarea în urma crizei COVID-19 din această țară, plățile de astăzi constau în: sprijin pentru reforma poliției în Republica Moldova de 21,4 milioane de euro și în sprijin pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei COVID-19 de 15 milioane de euro.

O finanțare nerambursabilă în valoare de 21,4 milioane EUR în cadrul Programului de reformă a poliției a fost mobilizată pentru a combate COVID-19 în sectorul de aplicare a legii. Din 2016, acest program al UE a sprijinit forțele de poliție din Republica Moldova în modernizarea și profesionalizarea structurilor sale. Când a izbucnit COVID-19, lucrătorii din prima linie din sectorul de aplicare a legii au fost puși în pericol.

În plus, progresele înregistrate în ceea ce privește reforma poliției și încrederea publică au continuat să crească: În octombrie 2020, procentajul persoanelor care și-au exprimat încrederea în poliție a ajuns la 41 %, în creștere de la 39,5 % în 2019. Ponderea femeilor în cadrul poliției și-a continuat, de asemenea, tendința de creștere, ajungând la 19,9 % în 2020. Poliția moldovenească și-a îmbunătățit bilanțul în ceea ce privește drepturile omului și a continuat să implementeze poliția de proximitate. În cele din urmă, promovarea unei politici de toleranță zero față de corupție a continuat prin campanii de sensibilizare și formare pentru angajații poliției.

Cel de-al doilea program, care a fost adoptat ca răspuns la izbucnirea epidemiei COVID-19, a sprijinit reziliența sistemului de sănătate din Moldova, precum și redresarea economică a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MSME) și va primi o finanțare suplimentară de 15 milioane de euro.

Împrumuturi cu rate subvenționate ale dobânzii, garanții financiare și granturi au fost acordate IMM-urilor, inclusiv în zonele rurale, pentru a le ajuta să atenueze impactul economic negativ al pandemiei. Atunci când magazinele fizice au trebuit să se închidă, IMM-urile au fost sprijinite să treacă la digital printr-un program dedicat. De asemenea, au fost puse în aplicare măsuri suplimentare, cum ar fi ajutoare de șomaj, scutiri de impozite, prelungirea perioadei de aplicare a programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, printre altele.

“Toată asistența UE este supusă unor condiții stricte. Uniunea Europeană monitorizează îndeaproape situația politică și evaluează îndeplinirea condițiilor înainte de orice plată a sprijinului bugetar. Pe lângă progresele înregistrate în ceea ce privește reformele-cheie, nu trebuie să existe niciun regres în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale și a statului de drept în Moldova”, mai arată sursa citată

Plata sprijinului bugetar face parte din sprijinul general acordat de Team Europe Moldovei pentru a depăși pandemia și se bazează pe eforturile comune cu statele membre ale UE. La începutul acestui an, Moldova a fost prima țară europeană care a primit donații de vaccinuri COVID-19 din partea Facilității COVAX și a mecanismului UE de partajare a vaccinurilor. Până în prezent, Moldova a primit peste 1 milion de doze de vaccinuri (peste 500 000 de la facilitatea COVAX și peste 500 000 de la mecanismul UE de partajare a vaccinurilor).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană invită România și celelalte țări membre să își modernizeze sistemele de venit minim pentru a combate sărăcia și a promova ocuparea forței de muncă

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită România și celelalte state membre să își modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa.

Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Potrivit unui comunicat al instituției executive europene, venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă.

Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă.

Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile.

”Sistemele de protecție socială contribuie la reducerea inegalităților și a diferențelor sociale. Ele asigură o viață demnă pentru cei care nu pot munci, iar pe cei care pot îi încurajează să revină în câmpul muncii. Într-o perioadă în care mulți oameni au dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, va fi important ca, în această toamnă, statele membre să își modernizeze plasele de siguranță socială, prin adoptarea unei abordări bazate pe incluziune activă, pentru a veni în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acesta este modul în care putem combate sărăcia și excluziunea socială și ajuta un număr mai mare de persoane să își găsească un loc de muncă în această perioadă dificilă”, a subliniat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La rândul său, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a punctat că ”în prezent, în UE, cel puțin una din cinci persoane este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială. Sistemele de venit minim există în toate statele membre, însă din analiza efectuată rezultă că ele nu sunt întotdeauna adecvate, nu includ toate persoanele aflate în dificultate sau nu le motivează să se întoarcă pe piața forței de muncă. În contextul creșterii costurilor de trai și al incertitudinii, trebuie să ne asigurăm că plasele noastre de siguranță sunt la înălțimea acestei provocări. Trebuie să acordăm o atenție deosebită reintegrării tinerilor pe piața forței de muncă inclusiv prin sprijin pentru venit, astfel încât aceștia să nu fie blocați într-un cerc vicios al excluziunii.”

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ.

Propunerea de recomandare a Consiliului prezentată miercuri oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă:

A. Să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit:

  • Să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă.
  • În paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
  • Să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit.

B. Să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim:

  • Criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei.
  • Procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles.
  • Decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei.
  • Sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea.

C. Să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii:

  • Măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri.
  • Sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat.  
  • Ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor.

D. Să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare:

  • Beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea.
  •  În plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia.

E. Să promoveze sprijinul individualizat:

  • Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor.
  • Pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv.

F. Să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Evaluări de impact îmbunătățite pentru politici echitabile

Tot miercuri, Comisia a prezintat o comunicare referitoare la o mai bună evaluare a impactului distributiv al reformelor statelor membre. Aceasta oferă orientări pentru o mai bună direcționare a politicilor într-un mod transparent, astfel încât să contribuie la combaterea inegalităților existente și să țină seama de impactul asupra diferitelor zone geografice și grupuri de populație, cum ar fi femeile, copiii și gospodăriile cu venituri mici. Comunicarea cuprinde orientări privind domeniile de politică, instrumentele, indicatorii, calendarul, datele și diseminarea evaluării. Orientările prezentate astăzi sunt relevante pentru statele membre inclusiv în ceea ce privește elaborarea sistemelor de venit minim.

Care sunt pașii următori? 

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu. După adoptare, statele membre trebuie să raporteze Comisiei o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare.

De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări în contextul semestrului european. Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – oferă statelor membre o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

În 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane – 94,5 milioane de oameni în total – era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze.

Cu toate acestea, sunt necesare sisteme de protecție socială mai eficace, în condițiile în care aproximativ 20 % dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30 % până la 50 % din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună protecție împotriva expunerii la azbest și pentru a asigura un viitor fără azbest

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri o abordare cuprinzătoare pentru o mai bună protecție a oamenilor și a mediului împotriva azbestului și pentru a asigura un viitor fără azbest. Azbestul este o substanță extrem de periculoasă, cancerigenă, care este încă prezentă în multe dintre clădirile noastre și este responsabilă în UE de multe decese care pot fi evitate, informează comunicatul oficial.

Pachetul include:

Deși toate formele de azbest sunt interzise în UE încă din 2005, azbestul rămâne prezent în clădirile mai vechi. Acesta reprezintă o amenințare la adresa sănătății, în special atunci când se intervine asupra materialelor care conțin azbest, iar fibrele sunt eliberate și inhalate, de exemplu în timpul renovărilor.

78 % din formele de cancer profesional recunoscute în statele membre sunt legate de azbest. Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest din aer pot cauza, de exemplu, mezoteliom și cancer pulmonar, cu un decalaj mediu de 30 de ani între expunere și primele semne de boală.

Prin urmare, abordarea riscurilor pentru sănătate prezentate de expunerea la azbest este esențială pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul, asigurând, în același timp, condiții de viață și de muncă decente. Acest lucru este și mai relevant în contextul tranziției verzi și al obiectivelor ambițioase ale UE de a crește rata de renovare a clădirilor. Renovările vor îmbunătăți condițiile de sănătate și de viață ale locuitorilor și vor reduce facturile la energie ale acestora. Cu toate acestea, ele vor crește, de asemenea, riscurile de expunere la azbest, în special pentru lucrătorii din construcții.

Acțiunile prezentate fac parte din pilonul de prevenire al Planului european de combatere a cancerului și vor contribui la obiectivele Pactului verde european, ale Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării și ale Pilonului european al drepturilor sociale.

Eforturi pentru un viitor fără azbest pentru toți

Pentru o mai bună protecție împotriva expunerii la azbest și pentru a preveni riscurile pentru generațiile viitoare, Comisia stabilește o abordare cuprinzătoare în materie de sănătate publică pentru:

O mai bună sprijinire a victimelor bolilor cauzate de azbest.

  • Comisia va consulta Comitetul consultativ tripartit pentru securitate și sănătate la locul de muncă cu privire la clasificarea altor boli asociate azbestului ca boli profesionale; precum și
  • Comisia a propus o nouă abordare a UE în ceea ce privește depistarea cancerului, care include o actualizare a Recomandării Consiliului din 2003 privind screeningul pentru cancer

O mai bună protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la azbest. Comisia urmează:

  • să propună astăzi o revizuire a Directivei privind azbestul la locul de muncă pentru a reduce semnificativ valoarea-limită de expunere profesională la azbest;
  • să actualizeze orientările pentru a sprijini statele membre, angajatorii și lucrătorii în vederea punerii în aplicare a directivei revizuite; precum și
  • să lanseze o campanie de sensibilizare cu privire la eliminarea azbestului în condiții de siguranță.

Îmbunătățirea informațiilor privind azbestul din clădiri. Comisia urmează:

  • să prezinte o propunere legislativă privind screeningul și înregistrarea azbestului din clădiri. Statelor membre li se va solicita să elaboreze strategii naționale pentru eliminarea azbestului; precum și
  • să propună o abordare în materie de reglementare pentru a introduce jurnale digitale ale clădirilor pentru o mai bună partajare și utilizare a datelor referitoare la clădiri, de la proiectare până la construcție și demolare. 

Asigurarea eliminării azbestului în condiții de siguranță și a reducerii la zero a poluării. Comisia urmează:

  • să revizuiască Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări și Orientările pentru auditurile deșeurilor înainte de lucrările de demolare și renovare a clădirilor; precum și
  • să lanseze un studiu pentru identificarea practicilor de gestionare a deșeurilor de azbest și a tehnologiilor noi de tratare.

O finanțare semnificativă din partea UE este disponibilă pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește prevenția, tratamentul medical, renovările și eliminarea azbestului în condiții de siguranță prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al Fondului social european Plus și al Fondului european de dezvoltare regională.

De asemenea, UE va continua să joace un rol de lider în lupta globală împotriva azbestului, de exemplu în contextul Conferinței părților la Convenția de la Rotterdam, al Organizației Internaționale a Muncii, al G7 și al G20.  

Protecția lucrătorilor împotriva expunerii la azbest

Lucrătorii sunt cei mai susceptibili de a fi expuși la azbestul cancerigen. Pentru a îmbunătăți protecția acestora, Comisia prezintă astăzi o propunere de modificare a Directivei privind azbestul la locul de muncă. Aceasta include o scădere a limitei de expunere la azbest la locul de muncă la 10 ori mai mică decât valoarea actuală (de la 0,1 fibre pe centimetru cub (f/cm³) la 0,01 f/cm³), pe baza celor mai recente evoluții științifice și tehnologice.

Alături de acțiunile de sensibilizare și de alte îmbunătățiri în materie de prevenție și tratament medical, prezenta propunere va contribui la îndeplinirea obiectivului UE de combatere a cancerului. De asemenea, aceasta creează condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în întreaga UE, reducând în același timp costurile asistenței medicale legate de tratamentul medical.

Comisia Europeană invită toate instituțiile UE, statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate să accelereze acțiunile de atingere a obiectivului unei Uniuni Europene fără azbest pentru generațiile actuale și viitoare. Propunerea Comisiei de modificare a Directivei privind azbestul la locul de muncă va fi discutată de Parlamentul European și de statele membre, Comisia solicitând o aprobare rapidă. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani să transpună directiva în dreptul național.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune noi norme de răspundere privind produsele și inteligența artificială pentru a proteja consumatorii și a încuraja inovarea

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi două propuneri prin care normele privind răspunderea vor fi adaptate la era digitală, la economia circulară și la impactul lanțurilor valorice globale, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

În primul rând, Comisia propune modernizarea normelor existente privind răspunderea obiectivă a producătorilor pentru produsele cu defecte (de la tehnologia inteligentă la produsele farmaceutice). Normele revizuite vor oferi securitate juridică pentru întreprinderi, astfel încât acestea să poată investi în produse noi și inovatoare, și vor garanta că victimele pot obține despăgubiri echitabile atunci când produsele defecte, inclusiv produsele digitale și recondiționate, cauzează prejudicii.

În al doilea rând, Comisia propune pentru prima dată o armonizare specifică a normelor naționale privind răspunderea pentru inteligența artificială (IA), astfel încât victimele prejudiciilor legate de IA să poată obține mai ușor despăgubiri. În conformitate cu obiectivele Cărții albe privind inteligența artificială și cu propunerea de Lege privind inteligența artificială prezentată de Comisie în 2021, care stabilește un cadru pentru încrederea în IA și excelența în acest domeniu, noile norme vor asigura faptul că victimele unor prejudicii provocate de produse sau servicii IA beneficiază de aceleași standarde de protecție ca în cazul în care prejudiciile ar fi fost provocate în orice alte circumstanțe.

Directiva revizuită privind răspunderea pentru produse, adecvată pentru tranziția verde și cea digitală și pentru lanțurile valorice globale

Directiva revizuită modernizează și consolidează normele actuale, bazate pe răspunderea obiectivă a producătorilor, privind despăgubirea vătămărilor corporale, a daunelor materiale sau a pierderilor de date cauzate de produse nesigure, fie acestea scaune pentru grădină sau echipamente avansate. Directiva asigură norme echitabile și previzibile atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, prin:

•  Modernizarea normelor privind răspunderea aplicabile modelelor de afaceri din cadrul economiei circulare: asigurarea faptului că normele privind răspunderea sunt clare și echitabile pentru întreprinderile care realizează modificări substanțiale ale produselor.

•  Modernizarea normelor privind răspunderea pentru produse în era digitală: permiterea despăgubirii daunelor atunci când produse precum roboții, dronele sau sistemele inteligente pentru casă devin nesigure din cauza actualizărilor de software, a IA sau a serviciilor digitale necesare pentru operarea produsului, precum și atunci când producătorii nu reușesc să remedieze vulnerabilitățile în materie de securitate cibernetică.

•  Crearea unor condiții de concurență mai echitabile între producătorii din UE și cei din afara UE: în cazul în care consumatorii sunt vătămați de produse nesigure importate din afara UE, aceștia vor putea să se adreseze importatorului sau reprezentantului UE al producătorului pentru a obține despăgubiri.

•  Punerea consumatorilor pe picior de egalitate cu producătorii: impunerea obligației ca producătorii să prezinte elemente de probă, introducerea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește termenele de depunere a cererilor de despăgubiri și reducerea sarcinii probei pentru victime în cazurile complexe, precum cele legate de produse farmaceutice sau IA.

Facilitarea accesului victimelor la măsuri reparatorii datorită Directivei privind răspunderea pentru IA

Directiva privind răspunderea pentru IA are obiectivul de a stabili norme uniforme pentru accesul la informații și pentru reducerea sarcinii probei în ceea ce privește daunele cauzate de sistemele de IA, de a stabili o protecție mai largă pentru victime (fie acestea persoane fizice sau întreprinderi) și de a favoriza sectorul IA prin îmbunătățirea garanțiilor. Directiva va armoniza anumite norme privind cererile de despăgubiri care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei privind răspunderea pentru produse, în cazurile în care daunele sunt cauzate de un comportament incorect. Aceasta acoperă, printre altele, încălcarea vieții private sau daunele cauzate de probleme de siguranță. Noile norme vor facilita, de exemplu, obținerea de despăgubiri în cazul în care o persoană a fost discriminată în cadrul unui proces de recrutare care utilizează tehnologii IA.

Directiva simplifică procesul juridic pentru victime în ceea ce privește dovedirea faptului că vina cuiva a cauzat prejudicii, prin introducerea a două caracteristici principale. În primul rând, în circumstanțele în care s-a stabilit o culpă relevantă și este probabil în mod rezonabil să existe o legătură de cauzalitate cu performanțele IA, așa-numita „prezumție de cauzalitate” va remedia dificultățile întâmpinate de victime în legătură cu necesitatea de a explica în detaliu modul în care prejudiciul a fost cauzat de o anumită culpă sau omisiune, care poate fi deosebit de greu de îndeplinit atunci când se încearcă înțelegerea sistemelor de IA complexe și orientarea în cadrul acestora. În al doilea rând, victimele vor dispune de mai multe instrumente pentru a solicita reparație juridică, datorită introducerii dreptului de acces la probe din partea întreprinderilor și a furnizorilor, în cazurile în care este implicată IA cu grad ridicat de risc.

Noile norme asigură echilibrul între protejarea consumatorilor și încurajarea inovării, eliminând bariere suplimentare din calea accesului victimelor la despăgubiri și stabilind în același timp garanții pentru sectorul IA, de exemplu prin introducerea dreptului de a contesta cererile de despăgubiri întemeiate pe prezumția de cauzalitate.


Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Dorim ca tehnologiile IA să prospere în UE. Pentru aceasta, este necesar ca oamenii să aibă încredere în inovațiile digitale. Prin propunerea de astăzi privind răspunderea civilă în materie de inteligență artificială, le oferim consumatorilor instrumentele necesare pentru a obține măsuri reparatorii pentru daune cauzate de IA, astfel încât aceștia să beneficieze de același nivel de protecție ca în cazul tehnologiilor tradiționale și să asigurăm securitatea juridică pentru piața noastră internă.”


Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Directiva privind răspunderea pentru produse a fost o piatră de temelie a pieței interne timp de patru decenii. Propunerea de astăzi va asigura adecvarea acesteia pentru a răspunde provocărilor deceniilor următoare. Noile norme vor reflecta lanțurile valorice globale, vor favoriza inovarea și încrederea consumatorilor și vor oferi o securitate juridică sporită pentru întreprinderile care participă la tranziția verde și cea digitală.”


Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: „Fără a pierde din vedere potențialul imens al noilor tehnologii, trebuie să asigurăm întotdeauna siguranța consumatorilor. Standardele adecvate de protecție a cetățenilor UE stau la baza încrederii consumatorilor și, prin urmare, a inovării de succes. Noile tehnologii, cum ar fi dronele sau serviciile de livrare operate de IA, pot funcționa numai atunci când consumatorii se simt în siguranță și protejați. Astăzi, propunem norme moderne privind răspunderea, care vor îndeplini această necesitate. Adaptăm cadrul nostru juridic la realitățile transformării digitale.”


Etapele următoare

Propunerea Comisiei va trebui să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.

Se propune ca, la cinci ani de la intrarea în vigoare a Directivei privind răspunderea pentru IA, Comisia să evalueze necesitatea unor norme privind răspunderea obiectivă pentru cererile de despăgubiri legate de IA.

Context

Normele actuale ale UE privind răspunderea pentru produse, bazate pe răspunderea obiectivă a producătorilor, au aproape 40 de ani. Instituirea unor norme moderne privind răspunderea este importantă pentru transformarea verde și cea digitală, în special pentru adaptarea la noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială. Astfel se va asigura securitatea juridică pentru întreprinderi și o protecție adecvată a consumatorilor atunci când apar probleme.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA19 mins ago

Comisia Europeană invită România și celelalte țări membre să își modernizeze sistemele de venit minim pentru a combate sărăcia și a promova ocuparea forței de muncă

COMISIA EUROPEANA22 mins ago

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună protecție împotriva expunerii la azbest și pentru a asigura un viitor fără azbest

SUA32 mins ago

Joe Biden găzduiește, la Washington, primul Summit SUA – Insulele din Pacific

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană propune noi norme de răspundere privind produsele și inteligența artificială pentru a proteja consumatorii și a încuraja inovarea

INTERNAȚIONAL1 hour ago

NATO și UE consideră că scurgerile de gaz din conductele Nord Stream sunt „acte de sabotaj”: Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene este inacceptabilă

CHINA1 hour ago

Vicepreședinta SUA condamnă acțiunile Chinei care ”subminează ordinea internațională bazată pe reguli”

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării: Lucrăm intens să operaționalizăm un oficiu românesc pentru știință și tehnologie în Silicon Valley

NATO3 hours ago

Mircea Geoană dă asigurări că ”niciun simulacru de referendum” nu va opri NATO să sprijine Ucraina ”atât timp cât este nevoie”: Războiul rus este dus împotriva unei lumi guvernate de reguli

ROMÂNIA4 hours ago

David Muniz atribuie succesul companiilor americane în România preponderent angajamentului Guvernului față de transparență

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dezbatere comună alături de premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis

JUSTIȚIE1 day ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.5 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA5 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU7 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL7 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending