Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Bugetul UE pentru 2022: Eurodeputatul Nicu Ștefănuță a obținut mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

© Nicolae Ștefănuță/ Facebook

Europarlamentarul USR PLUS Nicu Ștefănuță, raportorul grupului Renew Europe pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022. a negociat creșteri bugetare pentru priorități importante cum ar fi sănătatea, schimbările climatice, digitalizarea și cercetarea, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În ședința din 28 septembrie 2021 a Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, s-au votat modificările aduse propunerii Comisiei Europene privind bugetul pentru anul viitor. Acest vot urmează sa fie confirmat în a doua sesiune plenară a Parlamentului European din luna octombrie. Negocierile dificile dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană privind forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru 2022 vor dura până la finele acestui an.

Europarlamentarul USR PLUS a negociat cu celelalte grupuri politice modificări importante în construirea bugetului anului 2022. Dincolo de temele anunțate deja în primăvară – sănătate,  mediu, stat de drept, Erasmus – Nicu Ștefănuță a obținut, ca urmare a negocierilor, 1, 1 miliarde de euro pentru a finanța, prin mecanismul COVAX, accesul la vaccinuri pentru țările slab dezvoltate. Nicu Ștefănuță a obținut, de asemenea, un buget mai mare pentru Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi.

Eurodeputatul susține că Parchetul European are nevoie de personal suficient care să-și îndeplinească misiunea: recuperarea miliardelor de euro fraudate.

A fost un moment greu pentru mine în aceste negocieri, pentru că în ziua în care am reușit să obțin 1,1 miliarde de euro pentru vaccinuri pentru țările sărace, aflam că România aruncă 750 de mii de doze de vaccin pentru că au expirat. Anul 2022 trebuie să fie anul în care învingem pandemia, în care ne recâștigăm libertatea economică. Suntem solidari cu cei vulnerabili și nu lăsăm pe nimeni în urmă.”

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a reușit să crească bugetul Uniunii Europene pentru anul 2022 pentru următoarele priorități:

Sănătate:

  • + 80 milioane pentru programul EU4Health (programul UE pentru sănătate);
  • +1,1 miliarde pentru COVAX (mecanismul prin care sunt livrate vaccinuri pentru țările slab dezvoltate);

Mediu:

  • + 171 milioane pentru programul LIFE (programul UE dedicat exclusiv pentru mediu, energie curată, biodiversitate)

Statul de drept:

  • +19,7 milioane pentru Parchetul European (EPPO);
  • modernizarea personalului Europol;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust);

Tineret și cercetare:

  • + 305 milioane pentru Horizon Europe (programul UE pentru cercetare);
  • Fondurile rămase nefolosite din 2020, în valoare de 486 milioane, vor fi realocate pe liniile Horizon, cum ar fi Consiliul European de Cercetare (+113 milioane), Marie Curie Actions (+20 milioane), sănătatea clusterelor (+204 milioane) etc;
  • +116 milioane pentru Erasmus+ (programul UE pentru educație, formare, tineret și sport);
  • + 5 milioane pentru Corpul European de Solidaritate;

Criza umanitară din Afganistan:

  • + 85 milioane pentru Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF);
  • +301 milioane pentru ajutor umanitar;

Alte victorii importante pentru Renew Europe:

  • + 207 milioane pentru mecanismul Conectarea Europei;
  • +70 milioane pentru Europa Digitală;
  • + 16 milioane pentru Programul Drepturi și Valori;
  • +5 milioane pentru Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA);
  • + 42 milioane pentru noua linie de turism;
  • modernizarea personalului Frontex;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), eu-LISA, EASO, CEPOL;
  • +80 milioane pentru Fondul European de Apărare și mobilitate militară;
  • +35 milioane pentru Vecinătatea Estică (Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan și Belarus).

Bugetul anului 2022 este al doilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Din acest motiv, bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19.

Bugetul prevăzut pentru 2022 are o importanță simbolică deosebită, deoarece trebuie să dea startul redresării economice, împreună cu Next Generation EU. 2022 este anul în care țările membre vor primi cei mai mulți bani din istoria UE – peste 300 de miliarde de euro. Este vorba despre un buget de peste 166,29 de miliarde de euro , căruia i se adaugă 143,50 de miliarde de euro din PNRR.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputații Nicu Ștefănuță și Vasile Blaga cer explicații directorului Aeroportului din Viena privind dublul control de securitate discriminatoriu pentru români

Published

on

Europarlamentarii Vasile Blaga (PNL, PPE) și Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) au adresat marți o scrisoare directorului Aeroportului Internațional din Viena, pentru a cere explicații legate de politica discriminatorie a Aeroportului privind trecerea a doua oară prin filtrul de securitate a pasagerilor veniți din afara spațiului Schengen. 

“Am observat că pasagerii care vin din București sunt puși să treacă prin filtrul de securitate și după ce aterizează, lucru care nu e necesar și nu știu să se fi întâmplat și la alt aeroport din spațiul Schengen. Le amintim austriecilor că faptul că România în afara Schengen nu înseamnă un control dublu de securitate. Acest lucru este umilitor pentru pasagerii români. Uniunea Europeană a susținut dintotdeauna libertatea de circulație a cetățenilor ei. Le cer celor de la Viena să oprească această politică discriminatorie”, a declarat Nicu Ștefănuță, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În scrisoarea adresată, cei doi europarlamentari au cerut mai multe explicații care țin de necesitatea și legalitatea acestei măsuri, întrebând directorul Aeroportului Internațional din Viena dacă nu cumva acest dublu control aparține vreunei reglementări uitate a pandemiei.

În plus, s-a cerut și punerea la dispoziție a regulamentului Aeroportului care prevede efectuarea acestei duble verificări.

Contactat de CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul Vasile Blaga a calificat drept “regretabil demersul de supra-control exercitat asupra cetățenilor români care vin de la București.

“Am solicitat mai multe lămuriri conducerii aeroportului de la Viena pentru că nu mi se pare normal ca un cetățean român și, evident, european aflat în tranzit să fie supus unui control suplimentar, de altfel nefiresc si umilitor, chestiune pe care nu am mai întâlnit-o în niciun alt aeroport din Uniunea Europeană. Așteptăm cu interes un punct de vedere al celor de la aeroportul de la Viena”, a adăugat el

După ce oficialii aeroportului vor transmite răspunsul, acesta va fi făcut public, iar demersul de a opri această politică discriminatorie va continua. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță devine primul europarlamentar român afiliat Grupului Verzilor din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a devenit miercuri primul europarlamentar român afiliat grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene din Parlamentul European.

“Astăzi, împreună cu Verzii europeni, avem ocazia să contribuim cât de bine putem la o Europă verde. Haideţi să profităm din plin de ea! Este de datoria noastră să luăm măsuri îndrăzneţe şi să construim o lume mai bună pentru viitorul tinerei generaţii româneşti. Tinerii noştri au dreptate să fie îngrijoraţi de cum ar putea arăta viaţa lor în următorii zece sau douăzeci de ani. Vreau să aduc putere şi coerenţă mişcării verzi din România şi să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viaţă, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiţia noastră civilă, despre egalitate în faţa legii”, a declarat Nicu Ştefănuţă, potrivit unui comunicat dat publicității de biroul său europarlamentar.

“Suntem încântaţi să-i urăm bun venit lui Nicu în grupul Verzilor. În trecut, am lucrat cu plăcere împreună în dosare progresiste şi aşteptăm cu nerăbdare să stăm umăr la umăr în lupta pentru un viitor mai verde. De la exploatarea forestieră ilegală, la corupţie sau drepturile individuale în România şi aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Nicu pentru a construi o Românie mai verde şi mai puternică, în inima Europei”, a afirmat Terry Reintke, co-preşedintă a grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene.

În calitate de raportor general pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2023, Nicu Ştefănuţă a pledat pentru o finanţare adecvată pentru proiectele legate de protejarea mediului înconjurător, calitatea aerului, lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri şi a defrişărilor din România, precum şi pentru acces egal la bursele Erasmus+, se mai arată în comunicat. “Ca membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European (BUDG), eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a înţeles că tinerii, fermierii, întreprinderile mici şi mijlocii au nevoie de bani pentru a profita la maximum de Pactul Verde European”, conform comunicatului.

Membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI), Ştefănuţă a făcut parte din echipa care a negociat legislaţii precum Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) sau regulamentul UE care va interzice, la nivel global, importul de produse de pe terenuri defrişate, a mai precizat biroul său.

Cu cei 72 de membri ai săi, grupul Verzilor/Alianţei Libere Europene este al patrulea ca mărime din Parlamentul European, după cele ale Partidului Popular European (176 de membri), Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (144 de membri) şi Renew Europe (102 membri). Co-preşedinţii săi sunt Theresa Reintke (Germania) şi Philippe Lamberts (Belgia).

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Renew Europe

Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.

Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. 

 „Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență. 

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.

Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:

  1. Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
  • Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
  • Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
  • Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
  • Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane; 
  • Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane; 
  • Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
  • Fonduri de preaderare – 45 milioane.
  1. Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
  • Proiectele pe  Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
  • Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
  • Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
  • Crize și provocări globale – 20 milioane .
  1. Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care: 
  • Cluster Health Horizon – 130 milioane;
  • Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
  • Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
  1. Alte priorități:
  • Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
  • Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
  • Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
  • Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.

Continue Reading

Facebook

SUA23 mins ago

SUA anunță un nou sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 300 de milioane de dolari. Acesta cuprinde, printre altele, muniție pentru sistemele Patriot

NATO29 mins ago

Aeronavele AWACS ale NATO vor supraveghea spațiul aerian al Republicii Moldova pe durata Summit-ului Comunității Politice Europene

REPUBLICA MOLDOVA32 mins ago

Șeful diplomației UE: Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială. Și R. Moldova poate face acest lucru

REPUBLICA MOLDOVA51 mins ago

Zelenski, întâmpinat de Maia Sandu la summitul Comunității Politice Europene: Viitorul Ucrainei și R. Moldova este în UE

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg va merge la Ankara pentru a promova ratificarea aderării Suediei la NATO

SUA1 hour ago

UE și SUA își intensifică cooperarea în direcția adoptării unei viziuni și a unei foi de parcurs comune a industriei privind sistemele de comunicații fără fir 6G

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis și Roberta Metsola au călătorit împreună de la București la summitul Comunității Politice Europene: “R. Moldova nu este singură”

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Maia Sandu, “uimită” și recunoscătoare de viteza cu România a reușit să obțină aprobarea rapidă a sancțiunilor UE împotriva celor care destabilizează R. Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Summitul Comunității Politice Europene: Klaus Iohannis participă alături de Volodimir Zelenski la discuțiile grupului de lucru privind securitatea europeană

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Șeful diplomației europene a lansat Misiunea de parteneriat pentru R. Moldova și a înmânat echipamentele UE pentru forțele armate: Acesta este doar începutul. Sunteți un viitor membru UE

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO7 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ1 week ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ1 week ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA1 week ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

Team2Share

Trending