Uniunea Europeană nu va revoca interdicția privind importurile de combustibili fosili din Rusia și nici nu va încetini tranziția către energiile regenerabile, chiar dacă războiul din Iran a generat o creștere accelerată a costurilor energetice, a subliniat marți comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
„Nu ne mai întoarcem la dependența de energia rusă. Nu ar trebui să mai importăm niciodată nici măcar o singură moleculă”, a afirmat Jorgensen în cadrul unei mese rotunde organizate la Summitul „Europa Competitivă” al Politico.
Jorgensen a susținut că Europa a finanțat indirect „prea mult timp” războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin achiziționarea de energie din Rusia. „Rusia a șantajat statele membre… Au folosit energia ca armă împotriva noastră”, a spus el.
Declarațiile sale vin într-un moment în care un grup restrâns de lideri ai UE insistă pentru o reevaluare a relației blocului cu Rusia, ceea ce amenință să zădărnicească punerea în aplicare a procesului istoric de renunțare treptată la gazul rusesc. Comisia urmează să propună o interdicție similară privind petrolul în cursul acestui an.
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a fost printre cei mai vocali susținători ai reluării comerțului cu Rusia, solicitând UE să suspende sancțiunile împotriva Moscovei, în timp ce prim-ministrul belgian Bart de Wever a declarat că UE ar trebui să negocieze cu Rusia pentru a „recâștiga accesul la energie ieftină”.
Jorgensen a susținut că Europa se află acum într-o poziție mult mai puternică decât în timpul crizei energetice din 2022, când Rusia furniza aproximativ 45% din gazul blocului. De atunci, această dependență a scăzut drastic, ajungând la aproximativ 10%.
„Eram atât de vulnerabili și nu vrem să ne mai aflăm niciodată într-o astfel de situație vulnerabilă”, a spus el.
Deși a recunoscut reacția politică negativă împotriva normelor climatice și necesitatea unui sprijin pe termen scurt pentru gospodării și industrie, Jorgensen a insistat că sprijinul pentru energiile regenerabile este puternic.
„Nu există nicio discuție reală în Europa dacă avem nevoie de mai multe energii regenerabile și de a ne îndepărta de această dependență”, a spus el.
Iran a recurs la represalii în urma atacurilor aeriene americano-israeliene și a blocat Strâmtoarea Ormuz, permițând ca doar navele care aparțin statelor „prietene” – China, India și Pakistan – să tranziteze calea navigabilă dintre Golful Persic și Golful Oman.
Această acțiune a dus la o creștere galopantă a prețurilor la combustibili, existând temeri că războiul din Orientul Mijlociu ar putea duce la cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii.
Chiar dacă pentru Uniunea Europeană nu există un risc imediat pentru aprovizionarea cu petrol, potrivit declarațiilor Comisiei Europene, președinta acestei instituții, Ursula von der Leyen, a făcut apel la începerea imediată a negocierilor pentru a pune capăt războiului din Iran.
În așteptarea unor măsuri coordonate la nivel european, unele state au recurs la decizii de limitare a impactului creșterii prețului la combustibil asupra economiei, printre aceste state aflându-se și România.
Între timp, presa relatează că SUA au trimis Iranului un plan în 15 pentru pentru a pune capăt ostilităților, după ce Donald Trump a dat instrucțiuni armatei „să amâne orice atac militar împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile”.
