Creșterea accelerată a prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu și de riscurile asupra rutelor comerciale strategice, a determinat statele europene să adopte răspunsuri diferite pentru a limita impactul asupra economiei și populației. În lipsa unui mecanism rapid la nivelul Uniunii Europene, intervențiile rămân în mare parte naționale, variind de la control direct al pieței la măsuri fiscale sau abordări prudente.
România, intervenție amplă pentru a tempera un șoc global
În acest context, România a optat pentru una dintre cele mai ferme intervenții de pe piața europeană, combinând controlul direct al prețurilor cu măsuri de protejare a economiei.
Guvernul urmează să declare oficial situația de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, pentru o perioadă inițială de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pe intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă condițiile care au generat această situație.
În acest interval, autoritățile introduc un set extins de măsuri menite să limiteze creșterea prețurilor la pompă și să prevină comportamentele speculative.
Cea mai importantă intervenție vizează plafonarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producerea acestora, pe întreg lanțul economic. Marjele companiilor din industria petrolieră vor fi limitate la maximum 50% din media anului 2025.
În paralel, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor fi condiționate de acordul prealabil al autorităților, pentru a asigura prioritar aprovizionarea pieței interne.
Guvernul intervine și asupra structurii carburanților, prin eliminarea obligației de a include un nivel minim de 8% biocombustibil în benzină, o măsură menită să reducă presiunea asupra prețului final.
Aceste măsuri vin într-un context în care evoluțiile internaționale exercită o presiune directă asupra pieței interne. În scenariul în care prețul petrolului se stabilizează în intervalul 90–100 de dolari pe baril, nivelul de 9–10 lei pe litru pentru carburanți devine realist în România.
Pentru a atenua impactul asupra economiei, Guvernul a completat măsurile de control al pieței cu scheme de sprijin. Transportatorii beneficiază de un ajutor de stat de 652 milioane de lei, care ar urma să acopere parțial creșterea costului motorinei pentru aproximativ 6.200 de firme până la finalul anului 2026. În paralel, sectorul agricol este sprijinit printr-o schemă de aproximativ 620 milioane de lei, care compensează diferența de acciză de peste 2,6 lei pe litru pentru motorina utilizată în agricultură.
Austria reduce taxele și limitează profiturile
Austria a ales un model similar, dar mai orientat către instrumente fiscale, combinând reducerea taxelor cu limitarea profiturilor din lanțul de distribuție.
Autoritățile au anunțat o reducere temporară a accizelor la carburanți, estimată la aproximativ 5 eurocenți pe litru, în paralel cu introducerea unui mecanism de plafonare a marjelor comerciale pe întreg lanțul de aprovizionare.
Impactul cumulat al acestor măsuri ar urma să ducă la o scădere a prețului final de aproximativ 10 eurocenți pe litru. În același timp, plafonarea marjelor ar urma să fie activată atunci când profiturile depășesc cu peste 50% nivelurile înregistrate înainte de declanșarea crizei, deși mecanismul concret de aplicare nu a fost încă detaliat.
Franța, plafonare indirectă prin intervenția TotalEnergies
Franța a evitat, la nivel guvernamental, intervențiile directe asupra prețurilor, preferând o combinație între controale și măsuri indirecte. Cu toate acestea, în fața volatilității extreme a pieței, una dintre cele mai importante intervenții a venit din partea sectorului privat.
Grupul TotalEnergies a decis plafonarea temporară a prețurilor la carburanți în rețeaua sa de aproximativ 3.300 de benzinării din Franța, introducând un prag de maximum 1,99 euro pe litru pentru benzină și 2,09 euro pe litru pentru motorină. Măsura se aplică pentru perioada 13–31 martie și urmează să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței.
În paralel, autoritățile franceze au intensificat controalele asupra distribuitorilor pentru a preveni creșterile speculative de prețuri, menținând o abordare orientată mai degrabă spre supravegherea pieței decât spre plafonări generalizate.
Italia, presiune pentru intervenție europeană într-o economie vulnerabilă la gaz
Italia se numără printre statele cele mai expuse la actuala criză energetică, din cauza dependenței ridicate de importurile de gaze, ceea ce amplifică impactul creșterii prețurilor asupra economiei.
În acest context, autoritățile de la Roma au combinat apelurile pentru un răspuns coordonat la nivel european cu măsuri interne rapide, menite să atenueze impactul asupra consumatorilor.
Guvernul a aprobat o reducere temporară a accizelor la combustibili, în valoare de aproximativ 0,25 euro pe litru, inclusă într-un pachet de urgență destinat contracarării scumpirii energiei. Măsura se aplică pentru o perioadă limitată, de aproximativ 20 de zile, începând cu a doua jumătate a lunii martie.
În paralel, autoritățile au cerut companiilor petroliere să limiteze prețurile la pompă, fiind indicat un prag de aproximativ 1,90 euro pe litru pentru motorină, într-o încercare de a reduce presiunea asupra consumatorilor.
Executivul analizează, de asemenea, măsuri suplimentare, inclusiv taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice, precum și introducerea unor scutiri temporare de taxe pentru sectoarele afectate, în special transportul rutier și industria pescuitului.
Germania, prudentă cu o intervenție timpurie pe piață
Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, a adoptat o abordare prudentă, evitând până în prezent măsuri directe de plafonare a prețurilor la carburanți sau reduceri fiscale semnificative.
Berlinul susține menținerea mecanismelor de piață, în condițiile în care intervențiile directe sunt considerate riscante pentru funcționarea pieței energetice și pentru disciplina fiscală.
În schimb, Germania se concentrează pe instrumente indirecte și pe coordonarea la nivel european, inclusiv pe posibila utilizare a rezervelor strategice de petrol și pe ajustarea politicilor de stocare a gazului, pentru a reduce volatilitatea pieței.
Presiune pentru coordonare, dar fără soluții rapide la nivelul UE
La nivel european, creșterea abruptă a prețurilor la energie, determinată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările rutelor energetice globale, a readus în prim-plan vulnerabilitățile structurale ale pieței energetice din UE.
În ultimele zile, liderii europeni au recunoscut necesitatea unui răspuns coordonat, în condițiile în care impactul asupra prețurilor la energie s-a resimțit aproape imediat în toate statele membre.
În acest context, Consiliul European a cerut elaborarea unui set de măsuri temporare, specifice, menite să răspundă creșterilor recente de prețuri, precum și prezentarea de către Comisia Europeană a unor acțiuni concrete pentru reducerea costurilor la energie electrică și pentru limitarea volatilității excesive pe termen scurt.
Totodată, liderii UE au solicitat o coordonare mai strânsă între Comisie și statele membre pentru adoptarea unor măsuri naționale temporare, care să atenueze impactul creșterii prețurilor la combustibili asupra costurilor de producere a energiei electrice. Discuțiile au vizat și o posibilă revizuire a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), precum și avansarea pachetului european dedicat infrastructurii de rețea.
În paralel, Comisia Europeană a cerut statelor membre să înceapă din timp și în mod coordonat umplerea stocurilor de gaze și pregătirile pentru iarna viitoare, avertizând că volatilitatea pieței, alimentată de conflict, ar putea continua să pună presiune asupra prețurilor.
Executivul european subliniază că securitatea aprovizionării este, în această etapă, relativ protejată, datorită dependenței limitate de importurile din regiune și a faptului că o parte importantă a fluxurilor de GNL tranzitase deja Strâmtoarea Ormuz înainte de escaladarea conflictului. Cu toate acestea, pregătirile timpurii și coordonate sunt considerate esențiale pentru a evita tensiuni suplimentare pe piață.
În acest sens, Comisia încurajează utilizarea flexibilității prevăzute în regulile europene privind stocarea gazelor, inclusiv posibilitatea ajustării țintelor sau a calendarului de umplere, astfel încât statele să poată reacționa la condițiile de piață și să reducă presiunea asupra prețurilor.
Pe termen scurt, opțiunile aflate în analiză la nivel european includ utilizarea rezervelor strategice de petrol, ajustarea regulilor privind stocarea gazului și măsuri temporare de sprijin pentru consumatori și industrie. Cu toate acestea, în lipsa unui mecanism comun rapid, răspunsul rămâne fragmentat, iar presiunea este preluată în principal de politicile naționale.
