Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat, în deschiderea conferinței „Tendințe economice 2026”, că economia globală traversează o perioadă de instabilitate accentuată, pe fondul tensiunilor geopolitice și al șocurilor energetice.
„În prezent, războiul din Orientul Mijlociu generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații la nivel global. Astfel, șocurile energetice se transferă, cu diferite grade de intensitate, în presiuni inflaționiste la scara economiei globale.
Oficialul BNR a subliniat că România are totuși un avantaj comparativ la nivel european în ceea ce privește dependența energetică: „Dependența energetică a României este semnificativ mai redusă în comparație cu majoritatea statelor europene. Nevoile de energie ale României au fost acoperite prin importuri în proporție de doar 30%, nivel comparabil cu Suedia, față de 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria, în timp ce dependența energetică medie la nivelul statelor Uniunii Europene se ridică la 57%.”
În privința inflației, Cosmin Marinescu a transmis că procesul de dezinflație va fi unul lent: „Estimăm că rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului. Însă revenirea în cadrul țintei necesită, în continuare, timp și prudență în calibrarea politicilor economice.”
Totodată, acesta a tras atenția și asupra necesității consolidării bugetare și a riscurilor generate de instabilitatea politică: „Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere stabilitate politică și consecvență de decizie. Din păcate, și aceste exigențe par supuse volatilității, dacă ne raportăm la atmosfera tensionată care a însoțit aprobarea bugetului în Parlament.”
În contextul actual, tensiunile interne și externe se traduc direct în costuri financiare: „În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni și neliniști se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar și prin presiuni sporite asupra cursului valutar.”
Nu în ultimul rând, Marinescu a subliniat importanța investițiilor pentru creșterea economică: „Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinație investițională de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani”, punctând că „realizarea integrală a investițiilor asumate nu se poate face fără creșterea capacității administrative de implementare.”
