Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului indică riscuri de contagiune și pentru economiile Uniunii Europene, a subliniat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
Acesta a deschis conferința „Rethink Romania”, găzduită de Banca Națională a României, dedicată temelor economice de actualitate și direcțiilor de dezvoltare pentru România.
În cadrul intervenției sale, acesta a semnalat că „războiul, turbulențele geopolitice și riscurile de contagiune economică arată că nevoia de politici prudente este mai acută ca oricând.”
„România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere către 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent”, a semnalat Marinescu.
Viceguvernatorul BNR a atras atenția că, pentru România, „nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice.”
„Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului.Legătura între absorbția fondurilor europene și consolidarea fiscală este evidentă și esențială. Finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, însă conduce și la creșterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investițiilor private. Și din acest motiv utilizarea fondurilor europene este atât de importantă”, a transmis Cosmin Marinescu.
El a mai spus că BNR privește cu „maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran.”
„Evoluțiile macroeconomice arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului”, a continuat viceguvernatorul BNR.
Viceguvernatorul BNR a făcut apel la „accelerarea acestui parcurs, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă.”
„Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială. În acest sens, sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate”, a adăugat Marinescu.
