Este în sarcina fiecărei generații să lupte pentru apărarea democrației și este în sarcina actualei generații să îi ajute ucraineni în lupta pentru dreptul lor de a-și determina propriul viitor, să protejeze democrațiile de șantajul rusesc și de interferența autocrațiilor și să consolideze toate democrațiile din Europa, a afirmat, joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la pupitrul Forumului Democrației organizat la Atena.

Șefa executivului european a ținut un discurs special la cea de-a zecea ediție a acestui forum, subliniind importanța a patru priorități asupra cărora UE trebuie să se concentreze: noile amenințări, crize multiple, noi frontiere și generațiile viitoare.

“Astăzi, încă o dată, o democrație luptă pentru propria supraviețuire împotriva agresiunii unui autocrat străin. Atacul Rusiei împotriva Ucrainei este încă o bătălie într-un război care durează de 25 de secole. Războiul autocrației împotriva democrației. Și sunt profund convinsă că democrația va învinge“, a spus von der Leyen, a cărei teză centrală în discurs a vizat disputa dintre democrații și autocrații.

It is every generation’s task to fight for democracy.

We must protect our democracies from foreign interference.

And help strengthen all democracies in Europe.

My address @ForumAthens ↓
https://t.co/yKknutXTJD

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 29, 2022

Cu referire la noile amenințări, liderul de la Bruxelles a criticat faptul că autocrațiile creează dezinformare, finanțează institute de cercetare false pentru a otrăvi dezbaterile publice cu minciuni și interferează în momentele electorale din statele europene, prin atacuri cibernetice și alte operațiuni maligne.

“Acesta este motivul pentru care am anunțat un nou Pachet de apărare a democrației. Am introdus o legislație pentru a examina investițiile străine directe în companiile noastre din motive de securitate. Dacă facem acest lucru pentru economia noastră, nu ar trebui să facem același lucru pentru valorile noastre?”, s-a întrebat ea, retoric.

Vorbind despre crizele multiple, ea a evocat unitatea în acțiune și răspunsuri puternice la amenințări din partea unei Uniuni de 27 de state membre. “Am reacționat cu viteza luminii la atacul Rusiei împotriva Ucrainei, cu cel mai mare pachet de sancțiuni din istorie. Cu un sprijin financiar de 19 miliarde de euro, echipamente militare, găzduind peste opt milioane de refugiați. Democrațiile pot da rezultate dacă acționăm uniți”, a spus von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a explicat și conceptul de “noi frontiere”, argumentând că războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina este o încercare de a inversa cursul istoriei și de a opri lunga călătorie a democrației și exemplificând cu faptul că investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc. sunt un mod prin care autocrațiile folosesc instrumente mai subtile pentru a restrânge suveranitatea altor națiuni.

“Numărul de democrații din lume a atins un maxim istoric în 2012, dar de atunci a scăzut”, a spus ea, referindu-se la situațiile din Mali, Myanmar, Afganistan ori Hong Kong.

În ceea ce privește investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc, șefa Comisiei Europene a amintit că răspunsul UE este proiectul Global Gateway, programul european menit să recupereze deficitul global de investiții în infrastructură – de la sistemele energetice la digitalizare.

“Global Gateway este condus de valori democratice. Oferim investiții care sunt sustenabile pentru finanțele unei țări și îi respectă suveranitatea. Oferim investiții digitale care protejează drepturile individuale în lumea digitală. Investiții care promovează drepturile lucrătorilor și ale comunităților locale. Este un nou mod de a promova valorile noastre democratice în toate colțurile lumii”, a explicat ea.

“Democrația este promisiunea că oamenii pot fi stăpânii propriului lor viitor, că putem determina cursul țărilor noastre și că putem schimba cursul atunci când este necesar. Aceasta este cea mai mare forță a democrației, ceea ce o face mai dreaptă și mai de succes decât orice altă formă de guvernare. Autocrațiile privesc întotdeauna înapoi. Sunt sisteme construite pentru ca cei puternici să se poată agăța de putere și pentru ca oamenii să fie blocați într-un trecut fără sfârșit. (…) Depinde de noi să ne protejăm viitorul, depinde de noi să facem ca democrația să prevaleze, depinde de noi să rămânem uniți”,  conchis Ursula von der Leyen.

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că va participa, la Sofia, la inaugurarea interconectorului de gaze dintre Bulgaria şi Grecia, menţionând că, prin acest sistem, România va avea asigurate “conectarea” şi “coerenţa” aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord.

“Urmează ca sâmbătă să particip la activitatea de inaugurare a interconectorului de gaze dintre Grecia şi Bulgaria, activitate care se va desfăşura la Sofia. Vor fi prezenţi oficiali ai Bulgariei, ai Greciei, Azerbaidjanului, preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen“, a informat Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern, citat de Agerpres.

Potrivit prim-ministrului, interconectorul Bulgaria – Grecia va da relevanţă sistemului propriu de gaze, BRUA, la care a lucrat Transgaz.

“În felul acesta ne asigurăm că interconectorul va reuşi să dea relevanţă sistemului propriu de gaze la care compania noastră Transgaz a lucrat şi a reuşit să îl pună în valoare. Este vorba de sistemul BRUA. Practic, avem asigurată conectarea şi garanţia că poate fi asigurată coerenţa aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord“, a menţionat Nicolae Ciucă.

România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă “să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Mai mult, Uniunea Europeană și Azerbaidjan au semnat în vara acestui an un memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei pentru a ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc.

Inaugurarea interconectorului dintre Bulgaria și Grecia coincide cu scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, prin care Rusia aproviziona Europa cu gaze naturale, situații pe care UE, NATO și SUA le-au calificat drept acte deliberate de sabotaj și atacuri asupra infrastructurilor critice.

Uniunea Europeană a atins deja, în medie, nivelul propus de umplere a depozitelor de gaze pentru iarna viitoare până la data de 1 noiembrie, stabilit la 80% din capacitatea de stocare, iar dependența de Rusia este redusă considerabil prin prisma creșterii importurilor din Norvegia, dar și a altor acorduri aflate în desfășurare.