Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

Armin Laschet și-a asumat sâmbătă ”responsabilitatea” eșecului taberei sale conservatoare la alegerile federale din Germania care au avut loc pe 26 septembrie, admițând că partidul său trebuie să se pregătească să intre în opoziție, după 16 ani în care s-a aflat la putere sub îndrumarea Angelei Merkel, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Responsabilitatea acestui rezultat îmi revine în calitate de lider şi de candidat la funcţia de cancelar. Sunt responsabil de campania electorală” şi de eşecul acesteia, a declarat Armin Laschet la congresul tinerilor din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), ce are loc la Münster în acest weekend, completând că ”rezultatul amar” nu poate ”fi trecut sub tăcere.”

Acesta este de părere că acum conservatorii trebuie să se pregătească să intre în opoziție în Budestag, postură în care nu s-au mai aflat din 2005.

”Acum, totul indică faptul că o coaliţie semafor va vedea lumina zilei”, a recunoscut Laschet.

Social-democrații, care au obținut cel mai bun scor în alegerile din Germania, Verzii și Liber-Democraţii (FDP) au anunțat vineri că sunt pregătite să demareze discuțiile oficiale în vederea formării unei coaliții, ceea ce înseamnă că Germania este cu un pas mai aproape de a avea un guvern.

”Suntem convinși că putem încheia un acord de coaliție ambițios și fezabil. Discuțiile exploratorii au fost caracterizate de încredere, respect și considerație reciprocă. Dorim să continuăm acest lucru”, au declarat vineri partidele într-un document exploratoriu de 12 pagini.

Cele trei partide s-au aflat în discuții exploratorii de mai bine de o săptămână, declanșate în urmare alegerilor parlamentare din 26 septembrie, în care SPD s-a clasat pe primul loc, reușit să primească sprijinul a 25,7% dintre alegători, devansând CDU-CSU, care a obținut 24,1%.

Candidatul SPD pentru funcția de cancelar federal, Olaf Scholz, și-a arătat în trecut deschiderea pentru crearea unei coaliții cu Verzii și FDP, respingând astfel ideea unei reînnoiri a alianței cu blocul conservator CDU-CSU.

Potrivit unui draft de document consultat de Reuters, cele trei partide s-au pus de acord asupra unor puncte majore, printre care şi renunţarea la centralele pe cărbune până în 2030.

De asemenea, ei au convenit ca 2% din suprafaţă să fie folosită pentru turbine eoliene pe pământ, ca pe toate acoperişurile adecvate să se instaleze panouri solare şi ca timpul pentru acordarea permiselor necesare să se reducă la jumătate, se menţionează în draft.

Este o victorie majoră pentru Verzi, care au cerut renunțarea la cărbune până în 2030 și au descris actuala eliminare treptată a cărbunelui din Germania, prevăzută pentru 2038, ca fiind incompatibilă cu obiectivele climatice ale țării.

În document, cele trei partide își exprimă, de asemenea, sprijinul pentru pachetul legislativ ”Fit for 55” al Comisiei Europene și promit un ”program imediat de protecție a climei”.

”Considerăm că este sarcina noastră comună să punem Germania pe o traiectorie de limitare a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Paris privind clima”, scriu părțile.

Dacă discuțiile oficiale anunțate vineri se finalizează cu obținerea unei acord pentru formarea unei coaliții, Scholz, ministru de finanțare și vicecancelar în Guvernul în exercițiu, va deveni noul lider al Germaniei, trăgând cortina peste cei 16 ani de guvernare Merkel.

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
• Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
• Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor.