Ungaria se alătură Slovaciei și solicită ajutorul UE în disputa iscată cu Ucraina pe tema Lukoil, ambele țări membre UE încercând să profite de normele europene pentru a-și menține accesul la un produs la preț redus la care aproape toate celelalte țări au renunțat, informează Politico Europe.
Doar că acest lucru provoacă frustrate în rândul diplomaților UE de la Bruxelles, care consideră că Budapesta trebuie să culeagă ceea ce a semănat.
Mișcarea celor două state vine în urma sancțiunilor ucrainene care blochează tranzitul țițeiului vândut prin conducte de cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, Lukoil, ceea ce ar putea priva cele două țări de o treime din importurile lor de petrol.
Ungaria și Slovacia au apelat la regulament, susținând că sancțiunile încalcă un acord comercial încheiat în 2014 între Kiev și UE și solicitând intervenția Comisiei Europene.
Solicitarea a pus UE într-o situație dificilă. Oficialii știu că trebuie să urmeze regulile – și au făcut-o, emițând numeroase declarații în care au afirmat că analizează faptele și explorează opțiunile. Dar, în culise și în discuțiile dintre diplomații UE, există o frustrare considerabilă cu privire la faptul că această problemă se află chiar pe agenda Bruxelles-ului.
Toți ceilalți membri ai UE au găsit modalități de a renunța la petrolul rusesc, au declarat mai mulți diplomați – nu este problema lor că Ungaria și Slovacia s-au folosit de o derogare de la sancțiuni pentru a continua să îl importe. Ungaria a sporit chiar importurile de petrol rusesc, ceea ce a stârnit o furie deosebită.
”Mulți membri ai UE au depus eforturi costisitoare, dar necesare, pentru a scăpa de dependența de gazul și petrolul rusesc … în principal pentru că miros a sânge”, a declarat un diplomat al UE, care, la fel ca alții, a beneficiat de protecția anonimatului pentru a putea vorbi franc.
”Se pare că Ungaria are probleme nu doar cu sistemul său olfactiv, ci și cu mentalitatea sa și cu lipsa de hotărâre de a scăpa de dependențe”, a adăugat diplomatul.
Ucraina, între timp, a susținut că sancțiunile sale sunt menite să blocheze o sursă cheie de venit pentru efortul de război al Rusiei. Vineri, consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak a declarat că măsura nu are ”nimic de-a face cu șantajul”.
Comentariile vin în contextul în care animozitatea UE față de Budapesta crește, țările fiind din ce în ce mai deranjate de prim-ministrul ungar Viktor Orban din cauza legăturilor sale prietenoase cu Rusia și a eforturilor persistente de a amâna sancțiunile. Slovacia, de asemenea, este din ce în ce mai supărată pe UE, deoarece prim-ministrul populist Robert Fico orientează Bratislava spre o traiectorie mai pro-rusă și suspendă ajutorul militar sponsorizat de stat pentru Ucraina.
Acest lucru s-a soldat cu o receptivitate scăzută la Bruxelles, acum că ambele țări solicită ajutorul UE.
În urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022, UE a impus un embargo asupra importurilor de petrol rusesc – una dintre principalele surse de venit pentru efortul de război al Kremlinului – dar a făcut o excepție pentru livrările prin conducte – inclusiv cele care ajung în Ungaria, Slovacia și Republica Cehă prin conducta Drujba – pentru a da acestor țări timp să găsească surse alternative de aprovizionare, cu condiția ca acestea să facă acest lucru rapid.
Germania și Polonia, care, de asemenea, se aprovizionau din Drujba, au încetat să mai cumpere țiței rusesc anul trecut. Republica Cehă intenționează să pună capăt importurilor de țiței rusesc până în 2025, în timp ce Slovacia a început și ea modernizarea rafinăriei sale principale pentru a prelucra mai mult țiței non-rusesc.
Ungaria, însă, a ales să meargă în direcția opusă, majorând importurile de petrol prin oleoduct cu 50 % față de 2021. Budapesta a încheiat, de asemenea, noi acorduri cu gigantul rus Gazprom.
La o reuniune a principalului organism de soluționare a litigiilor comerciale al UE de săptămâna trecută, cele două țări au cerut Comisiei să înceapă consultări oficiale cu Ucraina cu privire la interdicție, susținând că executivul UE avea la dispoziție trei zile pentru a interveni, potrivit a doi diplomați informați cu privire la reuniune.
Dar Comisia a respins solicitarea celor două țări, susținând că are nevoie de mai mult timp pentru a evalua cererea și că nu are obligația de a răspunde atât de repede, au declarat diplomații.
Executivul european a afirmat, de asemenea, că Ucraina ar putea, în anumite circumstanțe, să suspende anumite părți ale acordului comercial din motive de securitate, au povestit diplomații, 11 țări UE luând cuvântul în sprijinul intervenției Comisiei.
”Nu cred că Comisia este dornică să ajute Ungaria”, a declarat un al patrulea diplomat UE. Ungaria și Slovacia, au adăugat ei, ”nu ar fi trebuit să meargă la Moscova”.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze. Joi, Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru comerț, a declarat reporterilor că executivul european va ”lua o decizie atunci când (va fi) pregătit să ia o decizie”.
Simțind opoziția din interiorul blocului european, Ungaria și Slovacia au recurs la amenințări, analizând în același timp în liniște alte opțiuni.
Săptămâna trecută, ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria va continua să suspende ajutorul militar al UE pentru Ucraina până la ridicarea restricțiilor impuse de Kiev, adăugând că țara furnizează 42% din importurile de electricitate ale Ucrainei.
Președintele slovac Peter Pellegrini a declarat că Ucraina ar trebui ”să pună lucrurile în ordine cât mai curând posibil”, în caz contrar Slovacia va trebui ”în cele din urmă să ia unele măsuri de retorsiune”.
