U.E.
UE și Balcanii de Vest aprofundează cooperarea în materie de inovare, cercetare, educație, cultură, tineret și sport
Published
2 days agoon
By
Teodora IonIliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, s-a întâlnit ieri și astăzi la Skopje cu miniștrii din Balcanii de Vest, în cadrul unei serii de reuniuni care au evidențiat eforturile comune de punere în aplicare a Agendei Balcanilor de Vest privind inovarea, cercetarea, educația, cultura, tineretul și sportul.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, reprezentanții și-au reafirmat angajamentul de a intensifica cooperarea pentru o integrare mai puternică a Balcanilor de Vest în Spațiul european al educației, în Spațiul european de cercetare și în Agenda europeană pentru inovare.
”Cooperarea strânsă cu partenerii noștri din Balcanii de Vest este o prioritate pentru Uniunea Europeană. Aș dori să îi felicit pentru progresele pe care le-au realizat. Observăm un nou impuls în procesul de extindere. Îi încurajez pe fiecare dintre partenerii noștri din Balcanii de Vest să pună în aplicare toate criteriile stabilite în cadrele lor de negociere relevante”, a transmis Iliana Ivanova, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.
UE urmărește să apropie Balcanii de Vest de UE și a creat un set de instrumente pentru a accelera convergența regiunii. Cea mai recentă inițiativă a UE, noul Plan de creștere pentru Balcanii de Vest, include sprijin pentru consolidarea inovării, pentru tranziția ecologică și digitală și pentru oferirea de oportunități de formare continuă pentru tineri.
Cercetare și inovare
Miniștrii au discutat despre rolul Spațiului european de cercetare și al Agendei europene pentru inovare, la care toți partenerii din Balcanii de Vest au acces deplin, în promovarea, atragerea și menținerea talentelor prin creșterea competențelor necesare pentru inovare.
Partenerii din Balcanii de Vest au sporit resursele pentru cercetare și inovare, în special pentru infrastructurile de cercetare, parcurile științifice și tehnologice, cooperarea dintre mediul academic și cel de afaceri pentru facilitarea transferului de tehnologie, precum și pentru furnizarea unor seturi largi de măsuri de sprijinire a inovării.
400 de proiecte din regiune beneficiază în total de 140 de milioane de euro de finanțare în cadrul programului de cercetare și inovare al UE.
Prioritățile care decurg din strategiile de specializare inteligentă, elaborate de majoritatea partenerilor din Balcanii de Vest, vor genera sinergii în cadrul economiilor și în cadrul regiunii, creând în același timp un mediu propice dezvoltării și menținerii talentelor.
Țările din Balcanii de Vest care participă la programul UE DIGITAL își vor crea propriile centre de inovare digitală și vor lua parte la rețeaua de centre europene de inovare digitală (EDIH), care sunt ghișee unice care sprijină întreprinderile și organizațiile din sectorul public să răspundă provocărilor digitale și să devină mai competitive.
18 EDIH-uri din Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina au avut succes în cadrul primei cereri de propuneri și sunt invitate să se alăture rețelei EDIH. Până în 2025, fiecare țară va avea EDIH-uri operaționale, gata să sprijine întreprinderile și sectorul public în tranzițiile ecologică și digitală.
Susținerea priorităților tranziției ecologice și avansarea punerii în aplicare a Agendei ecologice pentru Balcanii de Vest ar accelera convergența regiunii cu UE. Trei orașe din regiune – Elbasan, Podgorica și Sarajevo – sunt exemple ale unui nou model de guvernanță urbană capabil să promoveze o transformare sistemică către neutralitatea climatică.
Acestea își propun să devină orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030, acționând în același timp ca centre de experimentare și inovare care să permită altor orașe din regiune să le urmeze exemplul.
Studiul recent privind calitatea aerului în orașele din Balcanii de Vest, realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, oferă informații importante cu privire la sursele și impactul poluării aerului, care reprezintă o provocare majoră în regiune. Concluziile vor ajuta autoritățile naționale și locale să elaboreze strategii eficiente de reducere a poluării.
Educație
Discuțiile ministeriale s-au axat pe construirea unei legături puternice între educație și inovare. Mai multe inițiative politice-cheie contribuie deja la acest obiectiv, inclusiv Spațiul european al educației, în special Strategia europeană pentru universități, Noua agendă europeană pentru inovare și Planul de acțiune pentru educație digitală 2021-2027.
Parteneriatul consolidat cu Balcanii de Vest în cadrul programului Erasmus+ se extinde la organizațiile și instituțiile de învățământ din toți Balcanii de Vest (adică inclusiv cele care nu sunt asociate la program).
Acest lucru le oferă posibilitatea de a lua parte la acțiuni strategice precum inițiativa privind universitățile europene, care reunește 64 de alianțe ale instituțiilor de învățământ superior. Extinderea unor inițiative precum Biroul Regional de Cooperare pentru Tineret, Girls Go Circular și încurajarea Digital Education Hackathons vor juca un rol esențial în promovarea participării tinerilor la tranziția ecologică și digitală prin educație și dezvoltarea competențelor.
O atenție deosebită a fost acordată tinerilor, dezvoltării competențelor și creșterii nivelului de calificare a forței de muncă, în special în domeniile tehnologiilor avansate.
Cultură
Platforma ministerială pentru cultură a Balcanilor de Vest, lansată în 2022, se concentrează pe sectoarele culturale și creative din regiune. Aceste sectoare pot beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de programul Europa creativă, inclusiv de programul de mobilitate Culture Moves Europe, care sprijină mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii, și de Capitala europeană a culturii.
Începând din 2022, sectoarele culturale și creative din Balcanii de Vest au beneficiat, de asemenea, de acțiunea „Cultură și creativitate pentru Balcanii de Vest”, un program amplu condus de UNESCO cu sprijinul UE. Extinderea Centrului european al patrimoniului la Balcanii de Vest este un alt exemplu concret al angajamentului nostru de a consolida cooperarea regională.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni contra Rusiei după o serie de atacuri hibride asupra mai multor țări membre
Ursula von der Leyen, așteptată la Chișinău în ajunul alegerilor prezidențiale cu un nou instrument financiar al UE pentru R. Moldova (presă)
Ursula von der Leyen și Keir Starmer au adoptat o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summit-uri bilaterale
Comisia Europeană va propune un Act legislativ privind Spațiul European de Cercetare și creșterea finanțării pentru inovare
România, Grecia și Bulgaria cer soluții UE pentru echilibrarea prețurilor la energie între Est și Vest
Înainte de prima vizită la Bruxelles în calitate de premier al Marii Britanii, Keir Starmer își exprimă dorința de a stabili o ”relație mai pragmatică și mai matură” cu UE, lăsând în urmă anii Brexit-ului
SCHENGEN
Germania “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen și va continua să o facă, asigură ambasadorul Gebauer: România merită să fie în Schengen, “nu este un act de milă”
Published
56 mins agoon
October 3, 2024România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință, a afirmat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, subliniind că Berlinul a muncit din greu și va continua să o facă pentru finalizarea procesului de aderare a României la zona de liberă circulație.
“Germania continuă să sprijine neclintit România și Bulgaria atunci când vine vorba de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Am mai spus-o, dar aș dori să o repet: România și-a făcut toate temele. România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință. De aceea, vom continua să sprijinim pe deplin România”, a declarat diplomatul german, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu prilejul împlinirii a 34 de ani la Reunificarea Germaniei și la 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Peer Gebauer a indicat că după alegerile din Austria va putea fi observată și poziția noului guvern austriac, exprimându-și speranța că acest lucru “va deschide uși și în ceea ce privește obiectivul României”.
El a subliniat că aderarea parțială a României la spațiul Schengen, prim eliminarea controalelor la frontierele maritime și aeriene, reprezintă un mare succes și a felicitat România pentru că a adoptat o “poziție foarte prudentă, profesionistă și clară” în negocierile cu partenerii.
Ambasadorul Germaniei a apărat și decizia propriei țări, criticată de prim-miniștrii Poloniei și Greciei și de fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a introduce controale temporare la frontierele terestre.
El a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen.
Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple.
“Germania își poate asuma unele merite pentru că a fost o susținătoare activă”, a spus el, cu trimitere la discursul susținut de cancelarul german Olaf Scholz în august 2022, la Praga, când Berlinul a formulat o susținere clară pentru aderarea României, Bulgariei și a Croației la Schengen.
Peer Gebauer a arătat că “activ nu înseamnă că, atunci când decizia este supusă la vot, ridicăm mâna în favoarea României, ci că Germania a muncit din greu în permanență alături de toți partenerii pentru a atinge acest obiectiv pentru România”.
El a subliniat că susținerea pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație nu reprezintă un “act de milă”, ci o chestiune bazată pe merit.
“Germania va continua să fie o susținătoare activă. Dacă există o modalitate de a fi de ajutor și atunci când vine vorba de a-i convinge pe cei care încă nu sunt convinși, Germania își va face partea sa“, a asigurat Peer Gebauer.
Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta duminică, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.
Dincolo de puternica undă de șoc generată de victoria FPÖ, rezultatele alegerilor din Austria provoacă și mai multă incertitudine cu privire la finalizarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen.
Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.
O decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre Schengen cu România și cu Bulgaria trebuie luată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Consiliul JAI se reunește de două ori în acest semestru al președinției maghiare a Consiliului UE, în lunile octombrie și decembrie. Pentru a fi supusă la vot, o astfel de decizie trebuie pusă pe agendă de președinția Consiliului Uniunii Europene.
COMISIA EUROPEANA
Ungaria, trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza legii sale privind apărarea suveranității
Published
1 hour agoon
October 3, 2024Comisia Europeană a decis, joi, să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că Legea privind „apărarea suveranității” adoptată de această țară încalcă dreptul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat.
Legea instituie un „Birou pentru apărarea suveranității”, care are atribuții de investigare a activităților suspectate că ar servi intereselor altor state sau organizații străine și care ar putea periclita suveranitatea Ungariei. Printre altele, legea vizează organizațiile finanțate din surse externe, suspectate că ar putea influența rezultatele alegerilor sau voința alegătorilor.
În februarie 2024, Comisia a trimis Ungariei o scrisoare de punere în întârziere, exprimându-și preocupările legate de această lege. Răspunsul nesatisfăcător al Ungariei a dus la emiterea unui aviz motivat în mai 2024, în care Comisia și-a reiterat criticile. Printre deficiențele semnalate se numără încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv dreptul la respectarea vieții private, libertatea de exprimare și asociere, precum și libertăți fundamentale ale pieței interne și reglementările privind protecția datelor.
Comisia consideră că Legea privind apărarea suveranității afectează în mod disproporționat societatea civilă, mass-media și jurnaliștii, conferind „Biroului pentru apărarea suveranității” puteri extinse și discreționare în desfășurarea investigațiilor. Acest birou poate accesa informații sensibile și poate impune publicitatea investigațiilor sale, ceea ce ar putea avea un efect de stigmatizare asupra entităților vizate.
Autoritățile ungare au respins criticile Comisiei, susținând că legea este necesară pentru protejarea suveranității naționale, însă Comisia, după o evaluare atentă, a concluzionat că majoritatea deficiențelor semnalate nu au fost soluționate.
ROMÂNIA
Procedură de infringement: Comisia Europeană solicită României să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor și exportul de energie electrică și gaze
Published
1 hour agoon
October 3, 2024By
Teodora IonComisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
Mai precis, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond pentru tranziția energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
Potrivit executivului european, aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.
”Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România”, semnalează Comisia Europeană într-un comunicat.
Prin urmare, executivul european este de părere că aceste măsuri restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și comerțului transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.
România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Țara noastră se confruntă cu prețuri ridicate la energie ca urmare a lipsei interconexiunilor, fapt ce fragmentează piața unică în domeniul energiei, de unde și prețurile mai mari pe care le achită țările din Europa de Est față de cele achitate de țările din Europa de Vest.
Problema ar urma să fie discutată de miniștrii Energiei în cadrul reuniunii care va avea loc la 15-16 octombrie, la Luxemburg, ca urmare a unui demers comun al României, Bulgariei și Greciei.
Concrete & Design Solutions
Germania “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen și va continua să o facă, asigură ambasadorul Gebauer: România merită să fie în Schengen, “nu este un act de milă”
Ungaria, trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza legii sale privind apărarea suveranității
Ambasadorul Germaniei respinge o pace dictată de Rusia: Soluția pentru care lucrăm trebuie să aducă pace și securitate Europei și Ucrainei în special
Procedură de infringement: Comisia Europeană solicită României să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor și exportul de energie electrică și gaze
România ar putea juca rolul de furnizor de energie pentru industria germană. Ambasadorul Peer Gebauer: Energia va fi un pilon major al relațiilor bilaterale
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Eurobarometru: 7 din 10 români consideră că țara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE. 68% sunt optimiști cu privire la viitorul UE
Klaus Iohannis, vizită în Franța pentru summitul Francofoniei. Șeful statului va prezenta viziunea României privind rolul francofoniei în transformarea multilateralismului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
UE ia în considerare o nouă tranșă de asistență pentru Liban, denunțând încălcarea suveranității acestuia de către Israel
Oficial: România îndeplinește începând de astăzi toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, anunță ambasadorul României în SUA
Ministrul Apărării subliniază necesitatea de „tineri militari cât mai bine pregătiți și motivați pentru provocările viitorului mediu de securitate”
Klaus Iohannis, în ultimul său discurs la ONU: România pledează pentru un Consiliu de Securitate al Națiunilor Unite extins, în care responsabilitatea este norma, nu excepția
Trending
- NATO1 week ago
Nicolae Ciucă, la conferinţa “National Security Dialogue” din Elveţia: Sprijinul pentru Ucraina trebuie să crească pentru a împiedica victoria Rusiei. Este necesară o strategie SUA pentru Marea Neagră
- ONU1 week ago
Un discurs cât pentru o moștenire de cinci decenii în arena globală. Joe Biden, pentru ultima oară la tribuna ONU: Oamenii sunt mai importanți decât a rămâne la putere
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Războiul din Ucraina și integrarea europeană – impactul asupra separatismului nistrean
- U.E.3 days ago
Virajul electoral al Austriei: În premieră după 1945, un partid de extremă-dreaptă anti-migrație și cu rădăcini în nazism câștigă alegerile. Quo vadis “Schengen terestru” pentru România?
- CONSILIUL DE SECURITATE1 week ago
Consiliul de Securitate al ONU. Ministrul britanic de externe, discurs vehement îndreptat către Putin: Imperialismul? Îl recunosc când îl văd. Invazia voastră este pentru a vă extinde statul mafiot într-un imperiu mafiot