Consiliul UE a stabilit astăzi poziția sa cu privire la două acte legislative menite să consolideze aplicarea practică a conceptelor-cheie privind „țările sigure” în normele de azil ale Uniunii. Aceste noi legi în materie de migrație vizează implementarea unor proceduri de azil mai rapide și mai eficiente pentru persoanele care nu ar trebui să obțină protecție în cadrul UE.

Potrivit comunicatului oficial, noul regulament care revizuiește conceptul de „țară terță sigură” va extinde situațiile în care o cerere de azil poate fi respinsă ca inadmisibilă. De asemenea, Consiliul a finalizat o componentă importantă a Pactului privind migrația și azilul din 2024, convenind asupra primei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, care va permite statelor membre să soluționeze mai rapid cererile de protecție internațională.

Conceptul de „țară terță sigură” permite statelor membre ale UE să respingă o cerere de azil ca inadmisibilă (adică fără a-i examina fondul) atunci când solicitanții ar fi putut solicita și, dacă erau eligibili, ar fi putut primi protecție internațională într-o țară din afara UE care este considerată sigură pentru ei.

Conform regulilor actualizate asupra cărora Consiliul a ajuns la un acord, statele membre vor putea aplica conceptul de „țară terță sigură” pe baza următoarelor trei opțiuni:

• există o „legătură” între solicitantul de azil și țara terță; totuși, această legătură nu va mai fi un criteriu obligatoriu pentru aplicarea conceptului de țară terță sigură;

• solicitantul a tranzitat țara terță înainte de a ajunge în UE;

• există un acord sau un aranjament cu o țară terță sigură care garantează că cererea de azil a persoanei va fi examinată în statul non-UE respectiv. Aplicarea conceptului de țară terță sigură pe baza unui astfel de acord sau aranjament nu este permisă în cazul minorilor neînsoțiți.

Un solicitant care contestă o decizie de inadmisibilitate bazată pe conceptul de „țară terță sigură” nu va mai avea dreptul automat de a rămâne în UE pe durata procesului de apel, însă dreptul acestuia de a solicita instanței permisiunea de a rămâne rămâne în vigoare.

Conceptul de „țară de origine sigură” permite statelor membre să instituie un sistem special pentru examinarea cererilor de protecție internațională. Conform regulamentului privind procedurile de azil din 2024, adoptat ca parte a Pactului privind migrația și azilul, statele membre trebuie să aplice o procedură accelerată pentru solicitanții proveniți dintr-o țară de origine sigură și pot derula această procedură la frontieră sau în zonele de tranzit.

Regulile privind țările de origine sigure pornesc de la premisa că solicitanții din astfel de state beneficiază de o protecție suficientă împotriva riscului de persecuție sau al unor încălcări grave ale drepturilor lor fundamentale. Țările din afara UE pot fi desemnate drept țări de origine sigure doar dacă îndeplinesc un nivel ridicat de garanții de siguranță.

Consiliul a convenit ca următoarele state să fie desemnate drept țări de origine sigure la nivelul UE: Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia.

Și țările candidate la aderarea la UE sunt desemnate drept țări de origine sigure la nivelul Uniunii, cu excepția cazului în care:

• în țara respectivă există un conflict armat internațional sau intern;

• au fost adoptate măsuri restrictive care afectează drepturile și libertățile fundamentale;

• proporția deciziilor favorabile acordate de autoritățile statelor membre solicitanților proveniți din acea țară depășește 20%.

Poziția Consiliului precizează că Comisia trebuie să monitorizeze situația din țările candidate la aderare și să informeze statele membre atunci când oricare dintre aceste excepții începe sau încetează să se aplice.

Consiliul UE a aprobat astăzi în mod definitiv regulamentul privind detergenții și agenții tensioactivi. Noua legislație va facilita comercializarea acestor produse pe piața UE, protejând în același timp sănătatea umană și mediul. De asemenea, noile reglementări prevăzute în regulament interzic testarea pe animale, informează un comunicat oficial al instituției.

Noul regulament actualizează normele pentru a include cele mai recente inovații (microorganisme în produsele de curățare) și pentru a încuraja noi practici durabile, cum ar fi vânzarea de detergenți reîncărcabili, precum și pentru a introduce etichetarea digitală și pașaportul digital al produsului pentru detergenți și agenți tensioactivi.

Regulamentul îmbunătățește cerințele de siguranță și de mediu, informațiile afișate pe etichete, supravegherea pieței (în special pentru importuri) și transparența pentru autorități, sistemele de sănătate și centrele antivenin.

Aprobarea poziției în primă lectură este ultima etapă a procesului de adoptare la nivelul Consiliului. Textul trebuie încă aprobat în sesiunea plenară a Parlamentului European. Noile norme se vor aplica la trei ani și jumătate de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Industria detergenților a reprezentat 4,2 % din valoarea producției sectorului chimic total în 2018, cu o valoare de piață de 41,2 miliarde EUR (în 2020). Fabricarea de produse pentru întreaga piață, care include atât produse de consum, cât și produse profesionale, implică aproximativ 700 de unități de producție separate.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a solicitat o modificare a modului în care Banca Centrală Europeană (BCE) abordează politica monetară, în ideea de a stimula piața unică și a o proteja de riscurile unei crize financiare, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Într-o mișcare neobișnuită pentru un lider al zonei euro care face comentarii cu privire la politica băncii centrale a regiunii, Macron a afirmat, într-un interviu acordat publicației „Les Echos”, că BCE trebuie să gândească diferit dacă Uniunea Europeană dorește să își pună în valoare punctele forte, cum ar fi piața internă și rata ridicată a economisirii.

Având în vedere că dolarul american și yuanul chinezesc sunt folosite ca arme economice, iar creșterea economică stagnează în Europa, „mi se pare că politica monetară europeană poate fi ajustată semnificativ astăzi. Reafirmarea valorii pieței interne europene înseamnă că nu putem lăsa inflația să fie singurul nostru obiectiv, ci și creșterea economică și ocuparea forței de muncă”, a declarat Macron.

În opinia lui Macron, decizia BCE de a continua vânzarea de obligațiuni guvernamentale riscă să impulsioneze creșterea dobânzilor pe termen lung, să încetinească activitatea și să consolideze moneda euro.

În același interviu pentru „Les Echos” Macron a subliniat, de asemenea, riscurile financiare de peste Atlantic.

„Dereglementarea tot mai mare din SUA în domeniul activelor cripto și al monedelor stabile creează un potențial deloc neglijabil de instabilitate financiară. Zona noastră monetară și actorii financiari trebuie să continue să fie protejați. Europa trebuie – și dorește – să rămână o zonă de stabilitate monetară și investiții credibile”, a spus Macron.

Acesta a adăugat este nevoie de obligațiuni comune europene pentru a oferi „active lichide și sigure” care să contribuie la consolidarea poziției euro printre monedele de rezervă. 

Totodată, șeful statului francez a avertizat că industria europeană se află într-un moment de „viață și de moarte”, prinsă între o China extrem de competitivă și o Americă protecționistă — iar Beijingul ar trebui să vină în ajutorul ei cu investiții străine mult așteptate.

Macron a avertizat în interviul acordat Les Echos că Europa ar putea fi nevoită să impună taxe vamale asupra importurilor chineze, așa cum a făcut SUA sub Donald Trump, și a acuzat Beijingul că „lovește în inima modelului european de inovare și industrial”.