Situația generală a spațiului Schengen și un bilanț al aplicării regulilor zonei de liberă circulație în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime figurează pe agenda reuniunii miniștrilor de interne din statele UE, care va avea loc joi, 10 octombrie, la Bruxelles, cu ocazia primului Consiliu JAI din mandatul președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unei informări a Consiliului, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare se află și spațiul Schengen.

“Miniștrii vor face bilanțul situației generale a spațiului Schengen. Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluțiile, amenințările emergente și evoluțiile pentru spațiul Schengen. Miniștrii vor face schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților din ciclul anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe prioritatea referitoare la creșterea rezilienței frontierelor noastre externe”, arată sursa citată.

De asemenea, conform sursei citate, “președinția va prezenta, de asemenea, un bilanț al aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România” după ce, “la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România”.

“Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România necesită o nouă decizie a Consiliului”, mai transmite Consiliul UE.

România și Bulgaria continuă să depună eforturi pentru a convinge ultimul stat care se împotrivește integrării lor depline la spațiul Schengen, și anume Austria. Bucureștiul și Sofia se coordonează pe plan bilateral la nivelul miniștrilor de interne, în timp ce ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a discutat recent cu omologul ungar, care prezidează în acest semestru reuniunile JAI, despre “sprijinul constant al Budapestei față de aderarea României la Schengen terestru“.

Viktor Orban, premierul Ungariei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat în deschiderea discursului susținut la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad că va pune pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din toamnă tema aderării României la spațiul Schengen cu frontierele terestre.

Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta duminică, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta și cu un puternic discurs anti-migrație, a obținut victoria în scrutinul legislativ național.

Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.

România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință, a afirmat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, subliniind că Berlinul a muncit din greu și va continua să o facă pentru finalizarea procesului de aderare a României la zona de liberă circulație.

“Germania continuă să sprijine neclintit România și Bulgaria atunci când vine vorba de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Am mai spus-o, dar aș dori să o repet: România și-a făcut toate temele. România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință. De aceea, vom continua să sprijinim pe deplin România”, a declarat diplomatul german, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu prilejul împlinirii a 34 de ani la Reunificarea Germaniei și la 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Peer Gebauer a indicat că după alegerile din Austria va putea fi observată și poziția noului guvern austriac, exprimându-și speranța că acest lucru “va deschide uși și în ceea ce privește obiectivul României”.

El a subliniat că aderarea parțială a României la spațiul Schengen, prim eliminarea controalelor la frontierele maritime și aeriene, reprezintă un mare succes și a felicitat România pentru că a adoptat o “poziție foarte prudentă, profesionistă și clară” în negocierile cu partenerii.

Ambasadorul Germaniei a apărat și decizia propriei țări, criticată de prim-miniștrii Poloniei și Greciei și de fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a introduce controale temporare la frontierele terestre.

El a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen.

Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple.

“Germania își poate asuma unele merite pentru că a fost o susținătoare activă”, a spus el, cu trimitere la discursul susținut de cancelarul german Olaf Scholz în august 2022, la Praga, când Berlinul a formulat o susținere clară pentru aderarea României, Bulgariei și a Croației la Schengen.

Peer Gebauer a arătat că “activ nu înseamnă că, atunci când decizia este supusă la vot, ridicăm mâna în favoarea României, ci că Germania a muncit din greu în permanență alături de toți partenerii pentru a atinge acest obiectiv pentru România”.

El a subliniat că susținerea pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație nu reprezintă un “act de milă”, ci o chestiune bazată pe merit.

“Germania va continua să fie o susținătoare activă. Dacă există o modalitate de a fi de ajutor și atunci când vine vorba de a-i convinge pe cei care încă nu sunt convinși, Germania își va face partea sa“, a asigurat Peer Gebauer.

Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta duminică, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.

Dincolo de puternica undă de șoc generată de victoria FPÖ, rezultatele alegerilor din Austria provoacă și mai multă incertitudine cu privire la finalizarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.

O decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre Schengen cu România și cu Bulgaria trebuie luată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Consiliul JAI se reunește de două ori în acest semestru al președinției maghiare a Consiliului UE, în lunile octombrie și decembrie. Pentru a fi supusă la vot, o astfel de decizie trebuie pusă pe agendă de președinția Consiliului Uniunii Europene.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut luni o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, în cadrul unui mic dejun de lucru oferit de ambasadorul Ungariei în România, Zákonyi Botond, în contextul deținerii de către Ungaria a Președinției rotative a Consiliului UE.

”Colaborarea dintre instituțiile europene și statele membre rămâne esențială, iar România va continua să susțină activitatea instituțiilor europene și să contribuie activ și constructiv, cum a făcut și până acum, la consolidarea Uniunii. Vom continua să acționăm ca un pol de stabilitate și securitate în regiunea noastră”, a subliniat cu acest prilej șeful Executivului, potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a punctat în alocuțiunea sa obiectivele comune ale Uniunii care, din perspectiva României, rămân prioritare pentru perioada următoare, referindu-se inclusiv la obiectivul aderării complete la Spațiul Schengen, a cărui primă etapă a fost implementată cu responsabilitate și consecvență de către țara noastră. În acest context, șeful Executivului român a apreciat sprijinul constant al Comisiei Europene și susținerea exprimată de actuala Președinție Ungară a Consiliului UE față de acest obiectiv pe care România îl dorește atins până la sfârșitul acestui an.

”Ne bazăm pe atitudinea obiectivă a tuturor partenerilor europeni”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a evocat, totodată, dialogul activ pe care îl menține la vârful Comisiei Europene, cu președinta Ursula Von der Leyen, pe tema configurației noii Comisii, interesul comun al statelor membre fiind de a contribui la instalarea cât mai rapidă a viitorului Executiv european, pentru a asigura continuitate și predictibilitate la nivelul Uniunii.

”Pentru Guvernul României, prioritățile economice au, de asemenea, o importanță majoră, iar continuarea procesului de convergență și reducerea decalajului de dezvoltare față de media la nivelul UE sunt esențiale pentru ca nimeni să nu fie lăsată în urmă”, a mai subliniat premierul Marcel Ciolacu.