Connect with us

CONSILIUL UE

Premierul Suediei, în plenul Parlamentului European: Președinția suedeză a Consiliului UE dorește să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene dorește să pună subiectul aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen pe ordinea de zi a Consiliului, a anunțat marți, din plenul Parlamentului European, premierul suedez Ulf Kristersson, în cadrul unei dezbateri în care a prezentat prioritățile președinției Suediei la Consiliul UE.

Apreciez așteptările mari și înțeleg dezamăgirile unora cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Suedia înțelege că Bulgaria și România doresc să intre în Schengen și dorim să punem acest subiect pe ordinea de zi în Consiliu“, a spus Kristersson, la finalul dezbaterilor prilejuite de începutul președinției suedeze la Consiliul UE, care se întinde pe perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023.

Momentul poate fi urmărit începând cu 03.00.30

 

Citiți și Klaus Iohannis, în primul discurs de politică externă al anului: Succesul finalizării MCV trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată a României la Schengen

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Conform programului președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene, miniștrii justiției și ai afacerilor interne vor avea în perioada 26-27 ianuarie o reuniune informală la Stockholm, prima din acest an după ce Austria și Olanda au votat la 8 decembrie, în cadrul reuniunii Consiliului JAI prezidată de Cehia, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație.

Recent însă, reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, a spus că Suedia nu va iniția un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind aderarea la spațiul Schengen a Bulgariei și României până când nu vor fi retrase obiecțiile țărilor care se opun.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie.

Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu au făcut parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă.

Totuși, la finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

De asemenea, la finele anului trecut, președintele Klaus Iohannis a afirmat că un nou vot privind aderarea României la zona de liberă circulație va fi pus pe agendă când va primi un răspuns pozitiv pentru că Uniunea Europeană nu își mai permite încă un eșec.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE caută o soluție legală pentru a împiedica exportatorii de gaze din Rusia și Belarus să depună în avans oferte de livrare a gazelor lichefiate către Europa

Published

on

© European Union 2022

Țările membre UE au convenit marți să identifice o modalitate legală prin care să împiedice firmele rusești să trimită gaze lichefiate spre blocul european, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Propunerea sprijinită de miniștrii Energiei din UE prevede opțiunea prin care guvernele vor putea să împiedice, temporar, exportatorii de gaze din Rusia și Belarus să depună în avans pentru capacităţi pe infrastructura necesară pentru a livra gaze lichefiate în Europa.

Propunerea face parte din poziţia de negociere cu privire la noile reguli de pe piaţa gazelor din UE. Propunerea nu este definitivă şi va trebui negociată cu Parlamentul European, un proces care se poate întinde pe mai multe luni.

Recent, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a sfătuit țările și companiile din Uniunea Europeană să nu mai semneze noi contracte de achiziție de gaze naturale lichefiate rusești, punând în astfel în aplicare strategia blocului european de a-și reduce dependența energetică de Moscova.

Chiar dacă livrările prin conducte au fost reduse, fapt relevat de cel mai recent Eurostat, livrările de gaze naturale lichefiate rusești spre Europa au înregistrat o creștere anul trecut, până la 22 miliarde metri cubi, de la 16 miliarde metri cubi în 2021, potrivit unei analize realizată de UE şi consultată de Reuters.

Cu toate acestea, cantităţile de gaze lichefiate livrate de Rusia sunt mult mai mici decât cele 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care Moscova le livra anual Europei prin conducte, înainte de declanşarea războiului din Ucraina.

Chiar dacă Uniunea Europeană a ieșit cu bine din această iarnă, aceasta a demarat deja pregătirile pentru iarna următoare, existând îngrijorări determinate de riscul unui deficit de gaze de până la 30 de miliarde de metri cubi.

Astfel, Comisia Europeană a propus ca legislația privind reducerea consumului de gaz cu 15% să fie prelungită cu un an, până în martie 2024, pentru ca UE să fie pregătită pentru iarna următoare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE a dat undă verde finală legislației prin care este interzisă vânzarea mașinilor cu motoare termice din 2035

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, în mod oficial și în cele din urmă, o legislație care prevede eliminarea treptată a vânzărilor de mașini și camionete noi poluante până în 2035, punând capăt opoziției de ultim moment a Germaniei și a unui mic grup de aliați, anunță Politico Europe.

Prețul plătit de Uniunea Europeană pentru această înțelegere a fost un acord de culise încheiat săptămâna trecută între Comisia Europeană și Berlin, care va duce la publicarea ulterioară a unei legislații tehnice suplimentare care va stabili o soluție pentru combustibilii sintetici, o alternativă mai ecologică pentru  benzină care emite CO2 pe țeava de eșapament.

Cu toate acestea, o astfel de portiță va trebui să fie aprobată de instituțiile UE. Angajamentul Comisiei de a revizui standardele de emisii de CO2 în cazul în care soluția tehnică va fi respinsă va depinde, de asemenea, de aprobarea Parlamentului European și a țărilor membre.

Normele care au primit undă verde finală reprezintă o parte esențială a pachetului legislativ ecologic “Fit for 55” al UE, menit să abordeze problema creșterii emisiilor din transportul rutier.

Pe lângă stabilirea obiectivului privind vehiculele nepoluante pentru 2035, legislația ridică obiectivul intermediar de reducere a emisiilor pentru 2030, ceea ce va obliga producătorii de automobile să intensifice vânzarea de vehicule electrice în următorii ani.

A fost propusă o legislație separată care să acopere emisiile provenite de la camioane, autocare și autobuze, în timp ce se discută, de asemenea, un pachet extins de norme care să acopere toți poluanții non-CO2 ale vehiculelor, în conformitate cu standardele Euro 7.

Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România susține dezvoltarea programului nuclear civil pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, reiterează ministrul Energiei, Virgil Popescu, înaintea unei întâlniri a omologilor din UE

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

România susține dezvoltarea programului nuclear civil pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, reiterează ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Acesta se află la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie.

”La prima oră am participat la o întâlnire cu mai mulți miniștrii din statele UE pentru a discuta detalii despre măsurile de susținere a energiei nucleare. România susține dezvoltarea programului nuclear civil, pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate.  De aceea este nevoie de cooperare la nivelul statelor UE pentru a putea să ne atingem țintele asumate”, a precizat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Între timp, Germania, Austria, Spania și alte șapte țări membre au organizat înaintea reuniunii mai sus amintite o întâlnire cu comisarul european pentru energie, Kadri Simson, pentru a discuta despre obiectivele privind implementarea energiei regenerabile în UE.

”Regenerabil înseamnă regenerabil”, dezvăluie Reprezentanța Austriei la UE poziția centrală a celor zece țări.

La mijlocul lunii martie, șapte state membre Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în țintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriau atunci miniștrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters, exprimându-și astfel opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă.

11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.

Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial. 

Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO4 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA5 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO5 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO5 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO5 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH20 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO21 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending