CONSILIUL EUROPEAN
Cancelarul Austriei, după ce a blocat aderarea României la Schengen: Susținem România, dar 20.000 de migranți ilegali traversează România. Este o problemă de securitate
Published
2 years agoon

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat joi, la sosirea la reuniunea de iarnă a Consiliului European, că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației. El a precizat că potrivit anchetelor poliției austriece 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.
“Poziția Austriei este că trebuie să susținem România și Bulgaria. Nu este o problemă de țări împotriva altor țări, ci este o problemă de securitate. Avem în Austria peste 75.000 de persoane neînregistrate și știm că 20.000 de migranți ilegali traversează România. Știm asta datorită investigațiilor poliției austriece. Acum trebuie să găsim o soluție pentru această problemă. Poliția română îi are în evidență pe acești oameni care sunt înregistrați în România. În Austria, am înregistrat peste 100.000 de migranți, iar 75.000 nu erau înregistrați. Este un număr uriaș, este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană. Aceasta este problema și este necesar să spunem: nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună această problemă de securitate și cred că o vom face”, a spus Nehammer, răspunzând unor întrebări din partea presei române.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat joi dimineață, la sosirea la summitul de iarnă al liderilor UE, că șefii de stat sau de guvern vor avea ocazia unui schimb de opinii privind extinderea spațiului Schengen în contextul blocării aderării României și Bulgariei prin veto-ul Austriei în cazul ambelor țări și prin veto-ul Olandei în cazul Bulgariei.
“Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să avem o decizie pentru Croația și înțeleg complet poziția României și a Bulgariei. Vom avea probabil ocazia unui schimb de opinii cu privire la actuala situație și sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese”, a explicat președintele Consiliului European.
Subiectul a fost abordat și de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, de președintele Bulgariei, Rumen Radev.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la sosirea la Bruxelles, că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.
Consiliul European din această săptămână se va concentra pe “chestiuni strategice pentru care unitatea noastră va fi esențială”, a transmis luni seară președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala sa scrisoare către liderii UE în care a prefațat temele summitului european de iarnă, între care războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea Ucrainei, chestiuni legate de energie și economie, securitate și apărare, relații externe și vecinătatea sudică, în vreme ce pentru România va fi prima reuniune la nivel înalt după ce Austria a blocat prin veto, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, aderarea țării noastre la spațiul Schengen.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu vor face parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.
De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Marți, cotidianul austriac Die Krone a precizat că Austria va prezenta la summitul UE din 15 decembrie cinci condiții urgente pentru abordarea migrației.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă
“Un an de când România zboară liber în Europa!”, afirmă Cătălin Predoiu la un an de la o “bornă istorică”, când România a intrat în Schengen pe cale aeriană și maritimă
Austria demască o campanie de dezinformare desfășurată de Rusia împotriva Ucrainei
Extrema dreaptă, ținută departe de guvernare în Austria după formarea unei coaliții tripartite între liberali, conservatori și social-democrați
Robert Habeck atrage atenția asupra riscului ascensiunii extremei-drepte în Germania după modelul austriac și califică alegerile legislative din februarie drept un referendum pentru viitorul politic al țării
Care sunt principalele realizări ale României în 2024 și care sunt domeniile în care țara noastră are potențialul de a se dezvolta (clasament al asociației ”Cred în România”)
CONSILIUL EUROPEAN
UE rămâne ferm angajată în sprijinirea parcursului Serbiei către aderare, afirmă președintele Consiliului European: „Mingea este acum în terenul dumneavoastră”
Published
1 day agoon
May 13, 2025By
Andreea Radu
UE rămâne ferm angajată în sprijinirea parcursului Serbiei către aderare, ca stat stabil, pașnic și prosper, care a depășit moștenirea trecutului și a ales un viitor democratic și european, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, potrivit comunicatului oficial.
„În decembrie, la începutul mandatului meu de președinte al Consiliului European, am transmis un semnal clar privind angajamentul meu personal și prioritatea pe care o acord extinderii Uniunii Europene către Balcanii de Vest. Astăzi, încep chiar aici, în Serbia, un turneu în toate cele șase state partenere din regiune”, a declarat Antonio Costa.
Referindu-se la procesul de aderare, președintele Consiliului European a subliniat că acesta se bazează pe încredere reciprocă, iar actualul context favorabil extinderii Uniunii Europene reprezintă o oportunitate majoră pentru Serbia.
Follow my press conference with President Vučić in Belgrade LIVE https://t.co/GVHdFbrpnh
— António Costa (@eucopresident) May 13, 2025
„M-am bucurat să aflu că integrarea în UE rămâne o prioritate pentru dumneavoastră și pentru noul guvern. Este esențial ca această orientare să se traducă rapid în acțiuni concrete și într-o accelerare a reformelor. După cum știți, procesul de aderare se bazează pe merit. Următorul pas pentru deschiderea Clusterului 3 este foarte clar și a fost deja agreat: consolidarea libertății presei, lupta împotriva corupției și reformarea legislației electorale. Este încurajator să aud, dragă Aleksandar, că faceți progrese în această direcție”, a adăugat Antonio Costa.
Totodată, Costa a precizat că reformele necesare nu reprezintă o simplă formalitate, ci aduc beneficii concrete pentru cetățenii sârbi, subliniind că alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună a UE, împreună cu soluționarea problemelor bilaterale și avansarea dialogului Belgrad–Priștina, sunt condiții esențiale în procesul de aderare.
„Desigur, nu putem ignora faptul că un pilon al politicii noastre externe și de securitate comune este condamnarea fermă a invaziei brutale a Rusiei în Ucraina și sprijinul pentru Ucraina în obținerea unei păci juste și durabile. Dragă Aleksandar, extinderea UE se bazează pe construirea încrederii. Știu că mulți oameni – nu doar în Serbia, ci în întreaga regiune – și-au pierdut încrederea în acest proces. Am venit astăzi aici pentru a vă asigura de angajamentul meu personal și de voința fermă a Uniunii Europene de a duce acest proces la bun sfârșit”, a punctat Antonio Costa.
În încheiere, președintele Consiliului European a afirmat cu convingere că viitorul Serbiei este în Uniunea Europeană.
„Mingea este acum în terenul dumneavoastră. Nu trebuie să pierdem timpul – viitorul nu așteaptă. Este momentul să deschidem Clusterul 3 și să continuăm, pas cu pas, drumul Serbiei către o aderare reușită la Uniunea Europeană”, a conchis Antonio Costa.
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European: Germania este un pilon esențial al UE, iar o Germanie mai puternică este crucială pentru economia noastră
Published
5 days agoon
May 9, 2025By
Andreea Radu
Germania este un pilon esențial al Uniunii Europene, iar o Germanie mai puternică este crucială pentru economia noastră și pentru capacitatea de a face față provocărilor din lume, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa în cadrul conferinței de presă susținute după întâlnirea cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz.
„Sunt încântat să-l întâmpin pe cancelarului Friedrich Merz într-o zi cu o puternică semnificație, în care celebrăm 75 de ani de la Declarația Schuman – momentul fondator al Uniunii noastre. Îi doresc mult succes cancelarului, noului său guvern și Germaniei în anii ce vor urma. Germania este, desigur, un pilon esențial al Uniunii Europene, iar o Germanie puternică este crucială pentru economia noastră și pentru capacitatea noastră de a face față provocărilor globale”, a declarat Antonio Costa.
It was a pleasure to receive you on Europe Day, dear @bundeskanzler Friedrich Merz!
We are fully aligned on our common priorities: building up our competitiveness and reindustrialising our economies, strengthening our defence capabilities, reinforcing our strategic autonomy,… pic.twitter.com/mlfBXdhiL5
— António Costa (@eucopresident) May 9, 2025
Președintele Consiliului European s-a declarat mulțumit de faptul că, potrivit cancelarului Merz, există o aliniere deplină între prioritățile guvernului german și cele ale Uniunii Europene, în domenii precum competitivitatea, securitatea și migrația.
„Vom avea cu siguranță ocazia să colaborăm foarte bine în anii următori, iar acest lucru este benefic pentru Europa și sper că va fi la fel de benefic și pentru Germania”, a conchis Antonio Costa.
Merz, a cărui facțiune conservator CDU/ CSU a câștigat alegerile din februarie din Germania, este un european convins, un transatlanticist și un susținător al Ucrainei, care a promis să restabilească rolul Germaniei pe scena mondială după o jumătate de an de paralizie.
Vineri, cancelarul german s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
CONSILIUL EUROPEAN
Războiul, un test al identității europene, afirmă președintele Consiliului European la Florența: Mentalitatea europeană trece de la o pauză geopolitică la construcția Europei Apărării
Published
6 days agoon
May 8, 2025
Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis joi, într-un discurs susținut la Institutul Universitar European din Florența în cadrul unei ceremonii de marcarea a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.
În debutul intervenției sale, cu o zi înainte de a marca Ziua Europei și 75 de ani de la Declarația Schuman, Costa a subliniat simbolismul prezenței sale în Florența, un oraș care întruchipează spiritul proiectului european de pace.
“Uniunea Europeană nu a fost creată doar ca un proiect economic, ci ca un proiect de pace prin concepere”, a afirmat Costa, amintind că la doar cinci ani de la încheierea războiului, Declarația Schuman a propus o viziune revoluționară: integrarea producției de cărbune și oțel – materialele esențiale pentru război – pentru a face conflictul “nu doar de neconceput, ci materialmente imposibil”.
It is a great honour to be here in Florence, at the European University Institute on this historic day.
This day of peace — but unfortunately we cannot celebrate it in peace.Follow my speech at the @EUI_EU ↓ https://t.co/maWCRju69F
— António Costa (@eucopresident) May 8, 2025
Costa a urmărit firul istoric al integrării europene, de la Comunitatea Cărbunelui și Oțelului, la Tratatele de la Roma și apoi la Tratatul de la Lisabona, fiecare etapă fiind un răspuns la întrebarea fundamentală: cum putem face ca pacea să dureze?
“Răspunsul: reconciliere politică, cooperare profundă, interdependență economică și o identitate comună construită pe unitate în diversitate. Proiectul european a oferit ceea ce teoreticienii politici numesc dividendele păcii: creștere economică, frontiere deschise, stat de drept și, mai presus de toate, stabilitate”, a subliniat președintele Consiliului European.
Referindu-se la statele din Peninsula Iberică, Balcanii de Vest și Europa Centrală, Costa a subliniat că atracția pentru Uniunea Europeană nu se bazează doar pe comerț, ci pe promisiunea păcii și a consolidării democrației. În acest sens, el a reamintit atribuirea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene în 2012, când președintele de atunci al Consiliului European, Herman Van Rompuy, declara: „Poate că pacea ar fi venit și fără Uniunea Europeană. Poate. (…) Dar nu ar fi fost de aceeași calitate. Nu o pace durabilă, ci o încetare rece a focului.”
Astăzi, a avertizat Costa, această viziune este pusă la încercare.
“Din păcate, nu putem sărbători pacea în pace, pentru că războiul s-a întors pe continentul nostru”, Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat multe dintre presupunerile de bază pe care Europa și-a construit pacea postbelică: că interdependența economică previne conflictele, că frontierele sunt inviolabile, că pacea a devenit un dat. “Pacea nu este o condiție permanentă. Trebuie apărată constant, nu doar prin diplomație, ci și prin forță, dacă este necesar”.
În această logică, securitatea Ucrainei este securitatea Europei.
Costa a arătat că amenințarea rusă merge dincolo de Ucraina, dominând Belarusul, având trupe în Moldova și Georgia, proiectând influență destabilizatoare în statele baltice și la frontierele estice ale Uniunii. “Dacă Rusia consideră că frontierele Ucrainei sunt doar o linie pe hartă, de ce ar respecta frontierele altui stat?”, a spus el
Prin urmare, orice înțelegere nu poate oferi Rusiei o nouă oportunitate de agresiune și nici nu trebuie să recompenseze agresorul. El a salutat inițiativa Statelor Unite de a oferi Ucrainei garanții de securitate sustenabile și a reafirmat rolul fundamental al alianței transatlantice. “Trebuie să ne asigurăm că Rusia nu mai este o amenințare nici pentru Ucraina, nici pentru Europa, nici pentru vecinii săi, nici pentru securitatea internațională”, a adăugat Antonio Costa
Războiul a transformat mentalitatea europeană: de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării, a precizat șeful Consiliului European, subliniind că “este un test al identității europene”.
“Ce fel de Europă vrem să fim?”, s-a întrebat Costa, adăugând: “Una care se mulțumește cu beneficiile păcii din trecut sau una care își asumă responsabilitatea construirii păcii în fața amenințărilor reale?
În acest context, el a subliniat cele două priorități ale agendei strategice europene: apărarea și competitivitatea. “Pacea fără apărare este o iluzie”, a spus el.
Apărarea europeană trebuie să fie una comună, nu 27 de politici separate. El a salutat creșterea cu peste 30% a cheltuielilor de apărare ale UE din 2022, dar a adăugat că este nevoie de mai mult. “Trebuie să mergem mai departe și împreună. Politica de apărare este și politică economică. Dar și invers: puterea economică este o condiție pentru securitate reală”, a precizat el.
În sprijinul acestor obiective, Comisia Europeană a lansat programul SAFE, iar douăsprezece state membre au cerut activarea clauzei de derogare din Pactul de Stabilitate pentru a putea investi mai mult în apărare fără a reduce bugetele pentru sănătate, educație sau securitate socială. El a pledat pentru eficiență în cheltuieli, prin agregarea cererii, achiziții comune și capacități europene comune, mai ales în domenii critice precum apărarea antiaeriană sau războiul electronic, precizând că investiția în apărare înseamnă și inovare, industrie și locuri de muncă.
Costa a trecut apoi la a doua prioritate: competitivitatea. El a invocat raportul Letta privind piața unică și raportul Draghi care urmează să modeleze viitorul economic european.
“Trebuie să transformăm economiile în investiții, inovația în productivitate, politicile în acțiuni. Avem nevoie de capital privat, de reducerea fragmentării și a birocrației. Trebuie să aliniem această ofensivă economică la prioritățile geopolitice: energie, apărare și digital”, a mai indicat președintele Consiliului European
Totodată, președintele Consiliului European a pledat și pentru extinderea Uniunii. “Extinderea este cea mai bună investiție geopolitică pe care o putem face pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai democratică. Trebuie să fim pregătiți – politic, instituțional și financiar – să primim noi membri: Ucraina, Moldova, statele din Balcanii de Vest și Georgia, dacă doresc. Este necesar. Nu mai există cale de întoarcere”, a conchis Costa.
În finalul discursului, a evocat importanța universităților libere, a incluziunii, a inovării și a atragerii celor mai luminate minți din lume în Europa.
“Pacea nu este o stare pasivă. Este un proiect activ, ce trebuie reînnoit cu fiecare generație. Uniunea Europeană a fost construită pe ruinele războiului, nu doar pentru a preveni altul, ci pentru a construi ceva mai bun. Lumea are nevoie de Europa pentru pace și prosperitate. Este momentul nostru să ne reamintim de ce am fost creați și să fim, din nou, la înălțimea misiunii noastre”, a conchis el.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- ROMÂNIA7 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- EVENIMENTE1 week ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- POLITICĂ1 week ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)