Capitalele europene nu au reușit să adopte măsuri specifice pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile aflate în dificultate ca urmare a creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, a declarat Helge Berger, directorul adjunct al Fondului Monetar Internațional, în cadrul emisiunii „Europe Today” de la Euronews, îndemnând statele membre să se concentreze pe soluții concrete pentru cei mai vulnerabili.
„Majoritatea guvernelor au intervenit, într-un fel sau altul, asupra prețurilor la energie, ceea ce nu este modul în care ar trebui să se întâmple. Așadar, pe măsură ce timpul trece, dacă situația persistă, trebuie să avem măsuri mai bine țintite”, a declarat Berger, care conduce Departamentul European al FMI.
Berger a afirmat că ținta principală ar trebui să fie gospodăriile vulnerabile și a îndemnat guvernele UE să garanteze că măsurile nu vor face „mai mult rău decât bine”, recunoscând existența unui „amestec de politici bune și rele” propuse de statele membre ale UE de când războiul condus de SUA împotriva Iranului a făcut ca prețurile la energie să crească vertiginos.
Potrivit FMI, prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70 %, în timp ce prețurile gazelor naturale în Europa rămân cu aproximativ 45 % peste nivelurile dinaintea războiului.
Deși mai puțin severe decât șocul din 2022, se preconizează totuși că aceste creșteri vor afecta puternic creșterea economică.
Reprezentantul FMI a avertizat capitalele să nu „atenueze semnalul prețurilor” generat de creșterea prețurilor la petrol, gaze naturale și energie electrică, ci să se concentreze, în schimb, pe măsuri de sprijin țintite.
În cadrul reuniunii Eurogrupului de luni seara, FMI a informat miniștrii de finanțe că aproximativ 70 % din costul total al măsurilor adoptate în 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, au reprezentat fie subvenții nețintite, fie prețuri distorsionate, fie ambele.
În contextul actualei crize energetice, FMI a remarcat că 33 % din subvențiile pentru energie electrică, dacă nu sunt direcționate, ar putea ajunge la cei mai bogați 20 % din populație, comparativ cu 11 % pentru cei mai săraci.
Acest decalaj este și mai mare în ceea ce privește subvențiile pentru combustibilii de transport, despre care FMI a spus că ar putea beneficia gospodăriile cele mai bogate (34 %) mai degrabă decât cele mai sărace (9 %), în cazul în care măsurile nu sunt direcționate.
FMI a subliniat, de asemenea, că îmbunătățirea eficienței energetice și un mix energetic mai curat au sporit reziliența Europei, gospodăriile europene înregistrând o scădere a costurilor cu 12 % în ultimii cinci ani.
Războiul din Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz au expus vulnerabilitatea Europei din cauza dependenței sale de combustibilii fosili importați, însă situația continentului nu este la fel de gravă ca în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, a declarat FMI.
