O aderare a României la spațiul Schengen este posibilă anul viitor, în 2023, a declarat miercuri, la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis, înainte de participarea la summitul UE – ASEAN și la reuniunea de iarnă a Consiliului European, primele reuniuni europene la cel mai înalt nivel după ce intrarea României în spațiul de liberă circulație a fost respinsă în Consiliul Justiție și Afaceri Interne din data de 8 decembrie ca urmare a veto-ului exprimat de Austria.
Șeful statului a afirmat că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.
“Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuții, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit”, a precizat Iohannis, într-o conferință de presă.
Întrebat dacă reuniunea Consiliului European din 15 decembrie va putea produce schimbări cu privire la aderarea României la Schengen în sensul obținerii unei garanții sau a unui calendar de aderare, șeful statului a îndemnat la o abordare prudentă și bazată pe așteptări reale ce derivă din procedurile europene.
“Mă tem că așa ceva nu va fi posibil, fiindcă aceste concluzii, Consiliul lucrează cu unanimitate. Concluziile se pot adopta doar dacă există unanimitate, ori aceleași rețineri care au fost în JAI încă persistă şi atunci nu putem să ne gândim că vom obține un rezultat senzațional. Suntem în faza în care trebuie să reluăm, nu chiar de la zero, dar de destul de jos toate discuțiile, să construim încă o dată întreaga abordare cu mai multă insistență, cu mai multă convingere, dar va necesita timp”, a spus el.
“Deci, vă rog să nu aveți așteptarea că astăzi sau mâine în Consiliu se hotărăște ceva clar în ceea ce privește aderarea, însă pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023“, a continuat președintele.
Consiliul European din această săptămână se va concentra pe “chestiuni strategice pentru care unitatea noastră va fi esențială”, a transmis luni seară președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala sa scrisoare către liderii UE în care a prefațat temele summitului european de iarnă, între care războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea Ucrainei, chestiuni legate de energie și economie, securitate și apărare, relații externe și vecinătatea sudică, în vreme ce pentru România va fi prima reuniune la nivel înalt după ce Austria a blocat prin veto, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, aderarea țării noastre la spațiul Schengen.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu vor face parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.
De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Marți, cotidianul austriac Die Krone a precizat că Austria va prezenta la summitul UE din 15 decembrie cinci condiții urgente pentru abordarea migrației.
