Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată a României la spațiul Schengen, a susținut marți președintele Klaus Iohannis, într-un discurs consacrat politicii externe a României în anul 2023 și adresat șefilor misiunilor diplomatice acreditați la București.
“La nivel european, am încredere că anul 2023 va fi un reper pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, o Uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate și pregătită să facă față provocărilor viitorului”, a spus președintele, într-o alocuțiune în care a evocat rezultatele acțiunii externe a României în 2022 și în care a reafirmat că țara noastră își va urmări obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esențiali.
Printre rezultatele notabile ale politicii externe a României enumerate de șeful statului se află consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA la 25 de ani de lansare, crearea grupului de luptă al NATO în România, finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene în raport cu România, obținerea statutului de țară candidată la UE de către Republica Moldova sau acordul privind crearea unui cablu submarin electric prin Marea Neagră.
În ceea ce privește pilonii politicii externe a Bucureștiului, aceștia sunt creșterea rolului și a influenței în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, după cum a arătat șeful statului.
În contextul în care o aderare a României la Schengen trebuie realizată prin votul pozitiv în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, prezidat în următoarele șase luni de către Suedia, președintele Iohannis a urat succes președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene. “Salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice și a statului de drept, față de care România însăși este profund atașată”, a subliniat el.
“Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României și al cetățenilor săi este în Schengen. Mulțumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit și contăm pe sprijinul dumneavoastră și în continuare. Reafirm și în acest cadru că vom face toate demersurile care țin de noi, pe toate palierele și la toate nivelurile, astfel încât România să obțină o decizie favorabilă pentru aderarea la spațiul Schengen”, a continuat șeful statului.
Iohannis a arătat că România este, cu siguranță, o parte importantă a soluției la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european. “Am contribuit și contribuim consistent la întărirea securității Uniunii”, a mai adăugat el.
În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.
Conform programului președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene, miniștrii justiției și ai afacerilor interne vor avea în perioada 26-27 ianuarie o reuniune informală la Stockholm, prima din acest an după ce Austria și Olanda au votat la 8 decembrie, în cadrul reuniunii Consiliului JAI prezidată de Cehia, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație.
Recent însă, reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, a spus că Suedia nu va iniția un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind aderarea la spațiul Schengen a Bulgariei și României până când nu vor fi retrase obiecțiile țărilor care se opun.
Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu au făcut parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă.
Totuși, la finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.
De asemenea, la finele anului trecut, președintele Klaus Iohannis a afirmat că un nou vot privind aderarea României la zona de liberă circulație va fi pus pe agendă când va primi un răspuns pozitiv pentru că Uniunea Europeană nu își mai permite încă un eșec.
