Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Un Brexit prelungit. Președintele Consiliului European Donald Tusk: Voi cere liderilor europeni să fie deschiși la o prelungire extinsă a ieșirii Marii Britanii din UE dacă Londra consideră necesar

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat că le va solicita statelor membre ale Uniunii Europene să ia în considerare o amânare extinsă a ieșirii Londrei din blocul comunitar, ”dacă Marea Britanie consideră necesar”, cu doar o săptămână înainte ca liderii europeni să discute acest subiect în cadrul summitului european care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, anunță DPA, citat de Agerpres.

”În consultările mele înainte de (summitul UE), voi face apel la UE-27 să fie deschisă la o prelungire extinsă dacă Marea Britanie consideră necesar să îşi regândească strategia privind Brexit-ul şi să obţină consens asupra acesteia”, a scris Tusk pe Twitter.


Liderii din Uniunea Europeană ar urma să ia o hotărâre privind orice solicitare de prelungire a Brexit-ului din partea Marii Britanii la summitul lor din 21-22 martie, dacă va fi înaintată o astfel de cerere după votul de joi din Camera Comunelor.

Poziționarea lui Tusk poate fi privită ca o încercare a președintelui Consiliului European de a o ajuta pe Theresa May să îi convingă pe cei care sprijină o ieșire a Regatului Unit din UE să ofere votul de încredere acordului de retragere, dar reflectă și îngrijorarea că o extindere cu doar câteva luni a Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene nu va soluționa problemele cu care se confruntă Westminster, prefigurând o prelungire a agoniei a cărei finalitate va rămâne tot incertă.

Premierul britanic Theresa May se pregătește să le ceară parlamentarilor săi să voteze din nou asupra acordului de ieșire din Uniunea Europeană, pe care l-au respins deja de două ori, înainte de dața stabilită, și anume 29 martie. Camera Comunelor urmează să voteze joi dacă va solicita o prelungire a perioadei de negociere privind Brexit-ul până la 30 iunie, după ce miercuri seara Legislativul de la Londra a decis, ce-i drept, cu o diferență mică, un scenariu al unui Brexit fără acord.

Propunerea este amendabilă, premierul britanic avertizând că există posibilitatea ca perioada să fie extinsă dincolo de 30 iunie, în cazul în care acordul convenit cu Bruxelles-ul este respins în urma unui al treilea vot, care probabil va fi organizat până pe 20 martie.

Cei 27 de șefi de stat și de guvern nu sunt în favoarea prelungirii Articolului 50, dar aceștia trebuie să ajungă la o poziție unanimă în cadrul summitului Consiliului European care va avea loc în perioda 21-22 martie, în eventualitatea unei solicitări în acest sens din partea Guvernului britanic.

De altfel, The Guardian anunța într-un articol că mai mulți eurosceptici britanici încearcă să convingă guvernele din Europa să-și exercite dreptul de veto în privința unei posibile solicitări a extinderii Brexit-ului pentru a se asigura că Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană la finalul lunii martie fără un acord.

Este dificil de crezut că aceste demersuri vor avea sorți de izbândă, având în vedere că state precum Italia, Ungaria sau Polonia au alte lupte de purtat cu Bruxelles-ul.

Mai multe capitale europene sunt îngrijorate că euroscepticii de pe continent ar putea folosi această prelungire a Brexit-ului drept argument în alegerile europene ce vor avea loc în luna mai, acuzând Uniunea Europeană că menține Regatul Unit captiv.

În acest sens, o respingere a ideii lui Tusk a venit din partea liderului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, care a precizat în cadrul unui mesaj postat pe pagina sa de Twitter că nu acceptă o prelungire a Articolului 50 ”dacă nu există o majoritate în Camera Comunelor pentru ceva precis. Nu există niciun motiv ca Consiliul European să accepte o prelungire. Până și moțiunea depusă în această seară (n.r. miercuri seară) de către guvernul britanic recunoaște acest lucru”.


Trebuie amintit în acest context și avertismentul transmis de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care a spus după întâlnirea pe care a avut-o luni la Strasbourg cu premierul Theresa May că, în cazul în care Regatul Unit nu va părăsi Uniunea Europeană până la data de 23 mai, ziua în care încep alegerile pentru Parlamentul European, atunci Marea Britanie va trebui să organizeze un scrutin.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European după o întâlnire avută cu premierul britanic Theresa May, Juncker a spus că ”retragerea Regatului Unit ar trebui să fie finalizată înainte de alegerile europene care vor avea loc între 23 şi 26 mai anul acesta“.

Cetățenii sunt așteptați la urne pentru a alege un Parlament European compus din 705 membri, în condițiile în care Parlamentul European a decis ca după ieșirea Marii Britanii din UE 46 de mandate să fie păstrate de rezervă. În baza aceleiași decizii, cetățenii români vor vota pentru a trimite în Parlamentul European 33 de deputați europeni, cu unul mai mult decât în legislatura 2014-2019.

În cazul în care Marea Britanie nu va părăsi UE până la 23 mai și va trebui să participe la alegeri, atunci este de așteptat ca actuala configurație să se păstreze: 751 de mandate în total, dintre care 73 pentru deputații din Regatul Unit. În această situație, fiecare stat membru care a dobândit noi locuri în PE în contextul Brexit, nu va mai primi aceste mandate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis merge la Bruxelles la două zile după alegerile europene. Președintele participă la un Consiliu European crucial dedicat desemnării noilor lideri ai instituțiilor UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis va participa marţi, 28 mai, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European, întrunire anunțată de președintele Consiliului European Donald Tusk la finalul Summitului de la Sibiu și care va deschide tratativele între șefii de stat sau deu guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. ”discuţiile vor viza evaluarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23 – 26 mai. Liderii statelor membre UE vor avea, de asemenea, o discuţie preliminară cu privire la candidaţii care urmează să fie desemnaţi în conducerea instituţiilor Uniunii Europene”. CaleaEuropeană.ro va asigura marți, 28 mai, o corespondență specială de la Bruxelles dedicată debutului negocierilor pentru viitoarea ierarhie de conducere a instituțiilor UE. Mai mult, potrivit celor mai recente evoluții, summitul din 28 mai va fi ultimul pentru premierul britanic Theresa May, care și-a anunțat demisia din funcție după data de 7 iunie.

În comunicat, Administrația Prezidențială face referire la procedurile de numire ale președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și ale componenței Colegiului Comisarilor, inclusiv a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Astfel, primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

De altfel, summitul de la Sibiu, dedicat viitorului Europei, a fost surprins în una dintre cele mai bune definiții ale sale drept o ”urzeală a tronurilor” pentru a sintetiza cât mai bine tatonările și presiunile dintre liderii europeni pentru viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European, președintele Băncii Centrale Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. La același summit, Bloomberg a notat că numele directorului Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, și cel al cancelarului german Angela Merkel, au fost discutate pentru a ocupa fotoliile de președinte al Comisiei Europene, respectiv de președinte al Consiliului European.

Președintele francez Emmanuel Macron se împotrivește unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans, cel care a și câștigat deja alegerile europene din Olanda.

De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise. Separat, Reuters a scris despre ”marea vânătoare de posturi europene”, portretizând cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024.


Care sunt procedurile de numire?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.


Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Uniunea Europeană prelungește cu un an măsurile restrictive împotriva regimului din Siria, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă

Published

on

©️ European Commission/ Facebook

La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la Bruxelles, la aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatui Estic: Declarația Summitului de la Sibiu recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei, tema centrală a Summitului de la Sibiu, a transmis, luni, președintele Klaus Iohannis în cadrul participării sale, la Bruxelles, la reuniunea aniversară a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul intervenției sale, șeful statului s-a referit la importanța Parteneriatului Estic, o inițiativă care, de la lansarea sa în 2009, s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, contribuind la extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a Uniunii, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor, și care a condus la apropierea statelor partenere de comunitatea europeană de valori, în funcție de obiectivele și ambițiile fiecărui stat partener.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului Uniunii Europene în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat de importanță strategică, cu scopul de a crea o Europă mai puternică pentru toți cetățenii.

Din perspectiva desfășurării recente a Summitului de la Sibiu, Iohannis a evidențiat faptul că accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei. În acest context, președintele a amintit că declarația adoptată la Summitul de la Sibiu reafirmă în mod clar responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor europene de a face Uniunea mai puternică și de a recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa.

Nu în ultimul rând, șeful statului a accentuat faptul că Uniunea va acționa în continuare în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că Uniunea așteaptă un angajament politic continuu din partea țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în relație cu UE referitoare la respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, la Bruxelles, la o întâlnire cu reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina).

© Administrația Prezidențială

Întâlnirea a avut loc la invitația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

La întâlnire au luat parte şi reprezentanții principalelor instituții europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini. Președintele României a participat la eveniment în calitate de șef al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la această întâlnire au mai participat Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Carl Bildt, fost prim-ministru și fost ministru de afaceri externe al Suediei, Radosław Sikorski, fost ministru de afaceri externe al Poloniei, și  Timo Soini, ministrul afacerilor externe din Finlanda.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending