Connect with us

U.E.

Uniunea energetică: UE investește încă 800 de milioane de euro în infrastructura energetică prioritară

Published

on

Astăzi, statele membre ale UE au votat o propunere a Comisiei de a investi aproape 800 de milioane de euro în proiecte cheie de infrastructură energetică europeană, cu beneficii transfrontaliere majore. Finanțarea UE provine din mecanismul Conectarea Europei (CEF), programul european de sprijin pentru infrastructura transeuropeană, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Se acordă prioritate proiectelor care sporesc competitivitatea și securitatea energetică a UE prin promovarea unei funcționări sigure și eficiente a rețelei și contribuie la dezvoltarea durabilă și la protecția mediului. Crearea unei rețele energetice moderne conectate reprezintă un element esențial al Uniunii Energiei, una dintre prioritățile politice ale Comisiei Juncker.

Vicepreședintele Comisiei, responsabil de Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, a afirmat:

,,CEF este unul dintre instrumentele care dovedesc valoarea adăugată a UE. Lista actualizată de astăzi arată că Uniunea Energiei este un instrument eficient de modernizare și ecologizare a economiilor noastre, pentru a le face durabile, în conformitate cu obiectivele privind clima și mediul”.

Comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Cañete, a declarat:

,,Ca element esențial al strategiei noastre globale în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, trebuie să ne asigurăm că infrastructura noastră energetică este durabilă, orientată spre obiective și operațională. Cu aproape două treimi din deciziile de investiții de astăzi dedicate energiei electrice, respectăm promisiunea noastră de a alinia finanțarea UE la ambiția noastră politică de a face tranziția la energie curată. Continuăm să investim în proiectele de infrastructură energetică corespunzătoare, care sunt esențiale pentru tranziția energetică ecologică a UE și pentru securitatea aprovizionării. Sunt deosebit de mulțumit de sprijinul acordat proiectului de sincronizare energetică în zona baltică, care va contribui la materializarea ambiției statelor baltice de integrare a sistemelor lor în Europa continentală și de îmbunătățire a securității aprovizionării în regiune”.

Votul de astăzi se referă la ajutorul financiar al CEF pentru studii și lucrări pentru un total de 14 proiecte: 7 pentru energia electrică, 2 pentru rețelele inteligente, 2 pentru transportul transfrontalier cu CO2 și 3 pentru gaz. Finanțarea propusă pentru CEF-Energie se ridică la aproape 800 de milioane de euro, energia electrică și rețelele inteligente reprezentând 504 milioane euro, 9,3 milioane de euro pentru a sprijini studiile privind dezvoltarea unei infrastructuri de transport de CO2; și 286 de euro alocate sectorului gazelor naturale. Prezenta cerere de propuneri (2018-2) a fost lansată în iunie și închisă pe 11 octombrie 2018.

În sectorul energiei electrice, se acordă un grant de 323 de milioane de euro proiectului de sincronizare a energiei din zona baltică. Statele baltice rămân conectate în mod sincron la centrul de distribuție al Rusiei, împiedicând integrarea lor deplină în piețele de energie electrică ale UE. Proiectul își propune să sporească securitatea aprovizionării și fiabilitatea sistemelor energetice din regiune prin conectarea lor sincronizată la rețeaua continentală europeană.

În iunie 2018, liderii UE au convenit asupra foii de parcurs politice pentru finalizarea sincronizării.

În ceea ce privește rețelele inteligente, a fost aprobat sprijinul pentru proiectul ACON SG de a moderniza și a îmbunătăți rețeaua de electricitate între Cehia și Republica Slovacă. Subvenția de 91 milioane de euro va contribui acum la înființarea de rețele inteligente în regiunea de frontieră.

Mai mult, 6,5 milioane de euro vor fi alocate unui studiu privind dezvoltarea unei infrastructuri de CO2 în portul Rotterdam. Obiectivul este de a stabili o rețea transfrontalieră de dioxid de carbon, cu acces deschis, în Europa de Nord-Vest, cu nucleul situat în portul Rotterdam.

În cele din urmă, în sectorul gazelor naturale, CEF va sprijini, cu aproape 215 de milioane de euro, proiectul Baltic Pipe, o interconexiune de gaze offshore, în două direcții, între Polonia și Danemarca. Această conductă va fi crucială pentru securitatea aprovizionării și integrarea pe piață a regiunii.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Vameșii din UE au confiscat mărfuri contrafăcute în valoare de 740 milioane de euro în 2018. Țigările, jucăriile și îmbrăcămintea, bunurile cel mai des confiscate

Published

on

© Federal Public Service Finance, Belgium, 2015

Mărfuri contrafăcute și potențial periculoase în valoare de aproape 740 de milioane EUR au fost oprite în vămile Uniunii Europene, în 2018, informează un comunicat al Comisiei Europene.

Noile cifre publicate astăzi de Comisia Europeană arată că numărul de interceptări de mărfuri contrafăcute importate în UE a crescut în 2018 din cauza creșterii semnificative a numărului de colete mici expediate prin poștă sau prin serviciile de curierat expres.

Cifrele referitoare la transporturile confiscate au crescut de la 57.433 în 2017 la 69.354 în 2018, deși numărul total de articole reținute a scăzut în comparație cu anii precedenți. În 2018, au fost reținute aproape 27 de milioane de articole care încălcau drepturile de proprietate intelectuală (DPI), având o valoare de piață de aproximativ 740 de milioane EUR.

Principalele categorii de articole reținute au fost țigările, care au reprezentat 15 % din volumul total al articolelor reținute, urmate de jucării (14%), de materiale de ambalare (9%), de etichete, marcaje și autocolante (9%) și de îmbrăcăminte (8%). Produsele de uz zilnic personal la domiciliu, cum ar fi articolele de îngrijire a corpului, medicamentele, jucăriile și aparatele electrocasnice, au reprezentat aproape 37% din numărul total al articolelor reținute.

China a rămas în continuare principala țară de origine a mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. Macedonia de Nord a fost principala țară de proveniență a băuturilor alcoolice contrafăcute, iar Turcia a constituit principala sursă a altor băuturi, a parfumurilor și a produselor cosmetice. Autoritățile vamale din UE au constatat o creștere a numărului de ceasuri, telefoane mobile și accesorii, cartușe de imprimantă și tonere, CD-uri/DVD-uri, etichete, marcaje și autocolante contrafăcute provenite din Hong Kong, China. Echipamentele informatice au provenit, în principal, din India, țigările, din Cambodgia, iar materialele de ambalare, din Bosnia și Herțegovina.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis salută rezoluția Parlamentului European prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: Este un pas înainte în demersurile de sancționare a regimurilor totalitare

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat rezoluția referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial și importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, adoptată de Parlamentul European, prin care Uniunea Europeană condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică și Germania nazistă.

”Rezoluția este un pas înainte în demersurile de sancționare a regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieți omenești și de încălcarea gravă a drepturilor și libertăților fundamentale”, a transmis șeful statului printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a apreciat că ”educarea tinerei generații în spiritul respectului față de principiile democratice și demnitatea umană, prin includerea în programele educaționale a istoriei regimurilor totalitare, reprezintă o nevoie stringentă a societății de astăzi.”

”Onorarea victimelor regimurilor totalitare, apărarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului, promovarea valorilor și principiilor europene, asumarea corectă a trecutului traumatic, precum și o acțiune susținută în direcția combaterii extremismului, revizionismului, iliberalismului și tuturor manifestărilor care au scopul de a fragiliza democrația și de a ataca pacea socială reprezintă obiectivele prioritare ale României”, a mai spus șeful statului.

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept.”

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscovaminiștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Oficial: Parlamentul European a decis când vor fi audiați viitorii comisari europeni. Rovana Plumb va fi audiată în Comisia pentru transport pe 2 octombrie

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Conferința președinților, alcătuită din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, a decis joi calendarul detaliat al audierilor comisarilor desemnați, Rovana Plumb, comisarul european desemnat din partea României, urmând a fi audiată la 2 octombrie în comisia de specialitate din Parlamentul European.

Audierile vor începe la 30 septembrie și vor dura până la 8 octombrie, urmând a fi încheiate cu audierea celor trei vicepreședinți executivi – Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis. Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, desemnată de Ursula von der Leyen pentru portofoliul Transporturilor, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

Potrivit calendarului (disponibil aici), luni, 30 septembrie vor fi audiați Maros Sefcovic, Phil Hogan și Mariya Gabriel.

Desemnat vicepreședinte pentru relațiil interinstituționale și prospectivă, Maros Sefcovic (Slovacia, PES) va fi audiat în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia juridică. Comisarul pentru comerț, Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi audiat în Comisia pentru Comerț Internațional, iar Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE), comisarul desemnat pentru inovație și tineret, va fi audiată în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și în Comisia pentru cultură.

Marți, 1 octombrie, vor fi audiați următorii comisari desemnați: Nicolas Schmit (Luxemburg, PES, comisar desemnat pentru locuri de muncă) în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Jutta Urpilainen (Finlanda, PES, comisar desemnat pentru parteneriate internaționale) în Comisia pentru dezvoltare; Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR, comisar desemnat pentru agricultură) în Comisia pentru agricultură; Ylva Johansson (Suedia, PES, comisar desemnat pentru afaceri interne) în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne; László Trócsányi (Ungaria, PPE, comisar desemnat pentru vecinătate și extindere) în Comisia pentru afaceri externe; și Stella Kyriakides (Cipru, PPE, comisar desemnat sănătate) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Comisarul desemnat din partea României, Rovana Plumb, va fi audiată miercuri, 2 octombrie, alături de alți cinci viitori comisari, între care Didier Reynders (Belgia) și Sylvie Goulard (Franța).

Potrivit programului publicat de Parlamentul European, Rovana Plumb (România, PES, comisar desemnat pentru transport) va fi audiată în Comisia pentru transport și turism, în paralel cu Didier Reynders (Belgia, Renew Europe, comisar desemnat pentru justiție), care va fi audiat în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia juridică.

Citiți și Cine sunt eurodeputații români din Comisia pentru transport în care va fi audiată Rovana Plumb pentru poziția de comisar european

În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta a fi audiată și în baza scrisorii de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o acesteia săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizând că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

În a doua parte a zilei vor fi audiați, după cum urmează: Helena Dalli (Malta, PES, comisar desemnat pentru egalitate) în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe, comisar desemnat pentru piață internă) în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Elena Ferreira (Portugalia, PES, comisar desemnat pentru politică regională) în Comisia pentru dezvoltare regională; Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe, comisar desemnat pentru gestionarea crizelor) în Comisia pentru dezvoltare. 

Joi, 3 octombrie, vor fi audiați: Paolo Gentiloni (Italia, PES, comisar desemnat pentru economie) în Comisia pentru afaceri economice și monetare; Kadri Simson (Estonia, Renew Europe, comisar desemnat pentru energie) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii, comisar desemnat pentru mediu și oceane) în Comisia pentru pescuit și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Johannes Hahn (Austria, PPE, comisar desemnat pentru buget) în Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar; Margaritis Schinas (Grecia, PPE, vicepreședinte desemnat pentru protejarea modului de viață european) în Comisia libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia pentru cultură; Dubravka Šuica (Croația, PPE, vicepreședinte desemnat pentru democrație și demografie) în Comisia pentru afaceri constituționale.

Ultimele cinci audieri îi vor viza pe cei trei vicepreședinți executivi și alți vicepreședinți și vor avea loc luni, 7 octombrie, respectiv marți, 8 octombrie.

Vera Jourova (Cehia, Renew Europe, vicepreședinte pentru valori și transparență) va fi audiată luni, 7 octombrie, în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Tot luni, va fi audiat în Comisia pentru afaceri externe și Josep Borrell (Spania, PES), Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Marți, 8 octombrie, vor fi audiați cei trei vicepreședinți executivi: Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor) în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe, vicepreședinte executiv privind o Europă pregătită pentru era digitală) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru afaceri economice și monetare); și Frans Timmermans (Olanda, PES, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Pe lângă audieri, Conferința președinților va organiza un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi la scurt timp după încheierea audierilor.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupului (coordonatorii) diferitelor comisii vor evalua performanța comisarilor desemnați.

La 15 octombrie, Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Acesta din urmă va efectua evaluarea finală și va decide dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul va avea loc pe 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending