Connect with us

U.E.

Uniunea energetică: UE investește încă 800 de milioane de euro în infrastructura energetică prioritară

Published

on

Astăzi, statele membre ale UE au votat o propunere a Comisiei de a investi aproape 800 de milioane de euro în proiecte cheie de infrastructură energetică europeană, cu beneficii transfrontaliere majore. Finanțarea UE provine din mecanismul Conectarea Europei (CEF), programul european de sprijin pentru infrastructura transeuropeană, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Se acordă prioritate proiectelor care sporesc competitivitatea și securitatea energetică a UE prin promovarea unei funcționări sigure și eficiente a rețelei și contribuie la dezvoltarea durabilă și la protecția mediului. Crearea unei rețele energetice moderne conectate reprezintă un element esențial al Uniunii Energiei, una dintre prioritățile politice ale Comisiei Juncker.

Vicepreședintele Comisiei, responsabil de Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, a afirmat:

,,CEF este unul dintre instrumentele care dovedesc valoarea adăugată a UE. Lista actualizată de astăzi arată că Uniunea Energiei este un instrument eficient de modernizare și ecologizare a economiilor noastre, pentru a le face durabile, în conformitate cu obiectivele privind clima și mediul”.

Comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Cañete, a declarat:

,,Ca element esențial al strategiei noastre globale în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, trebuie să ne asigurăm că infrastructura noastră energetică este durabilă, orientată spre obiective și operațională. Cu aproape două treimi din deciziile de investiții de astăzi dedicate energiei electrice, respectăm promisiunea noastră de a alinia finanțarea UE la ambiția noastră politică de a face tranziția la energie curată. Continuăm să investim în proiectele de infrastructură energetică corespunzătoare, care sunt esențiale pentru tranziția energetică ecologică a UE și pentru securitatea aprovizionării. Sunt deosebit de mulțumit de sprijinul acordat proiectului de sincronizare energetică în zona baltică, care va contribui la materializarea ambiției statelor baltice de integrare a sistemelor lor în Europa continentală și de îmbunătățire a securității aprovizionării în regiune”.

Votul de astăzi se referă la ajutorul financiar al CEF pentru studii și lucrări pentru un total de 14 proiecte: 7 pentru energia electrică, 2 pentru rețelele inteligente, 2 pentru transportul transfrontalier cu CO2 și 3 pentru gaz. Finanțarea propusă pentru CEF-Energie se ridică la aproape 800 de milioane de euro, energia electrică și rețelele inteligente reprezentând 504 milioane euro, 9,3 milioane de euro pentru a sprijini studiile privind dezvoltarea unei infrastructuri de transport de CO2; și 286 de euro alocate sectorului gazelor naturale. Prezenta cerere de propuneri (2018-2) a fost lansată în iunie și închisă pe 11 octombrie 2018.

În sectorul energiei electrice, se acordă un grant de 323 de milioane de euro proiectului de sincronizare a energiei din zona baltică. Statele baltice rămân conectate în mod sincron la centrul de distribuție al Rusiei, împiedicând integrarea lor deplină în piețele de energie electrică ale UE. Proiectul își propune să sporească securitatea aprovizionării și fiabilitatea sistemelor energetice din regiune prin conectarea lor sincronizată la rețeaua continentală europeană.

În iunie 2018, liderii UE au convenit asupra foii de parcurs politice pentru finalizarea sincronizării.

În ceea ce privește rețelele inteligente, a fost aprobat sprijinul pentru proiectul ACON SG de a moderniza și a îmbunătăți rețeaua de electricitate între Cehia și Republica Slovacă. Subvenția de 91 milioane de euro va contribui acum la înființarea de rețele inteligente în regiunea de frontieră.

Mai mult, 6,5 milioane de euro vor fi alocate unui studiu privind dezvoltarea unei infrastructuri de CO2 în portul Rotterdam. Obiectivul este de a stabili o rețea transfrontalieră de dioxid de carbon, cu acces deschis, în Europa de Nord-Vest, cu nucleul situat în portul Rotterdam.

În cele din urmă, în sectorul gazelor naturale, CEF va sprijini, cu aproape 215 de milioane de euro, proiectul Baltic Pipe, o interconexiune de gaze offshore, în două direcții, între Polonia și Danemarca. Această conductă va fi crucială pentru securitatea aprovizionării și integrarea pe piață a regiunii.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European pentru inițiativa de angajare a tinerilor: ”Suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută rezoluția Parlamentului European prin care solicită creșterea fondurilor alocate Inițiativei pentru angajarea tinerilor – Youth Employment Initiative, rezoluție pe care a și votat-o în cadrul sesiunii plenare.

”Șomajul în rândul tinerilor este una dintre marile probleme ale Uniunii Europene și ale României. Pentru a veni în sprijinul lor, suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili cetățeni și din păcate, mulți tineri sunt vulnerabili în fața acestui recul economic”,  a menționat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Rezoluția a fost votată cu 55 de voturi pentru, 128 împotrivă și 10 abțineri, solicitând măsuri radicale pentru a atenua șomajul în rândul tinerilor, potrivit comunicatului oficial. 

”Prin aprobarea acestei propuneri a Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, bugetul programului dedicat reducerii șomajului în rândul tinerilor a fost suplimentat cu peste 28 milioane euro, astfel încât bugetul final pentru anul 2020 ajunge la 145 milioane euro”, mai explică Marian-Jean Marinescu.

Potrivit deputatului european, ”pandemia coronavirus a generat atât o criză de sănătate, cât și una economică, care afectează puternic piața muncii.”

Fondurile sunt alocate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a-și continua educația prin stagii de ucenicie, training sau alte forme de profesionalizare, precum și pentru găsirea unui loc de muncă.

Prin intermediul NextGenerationEU și al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunități semnificative de finanțare din partea UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cel puțin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Citiți și: Comisia Europeană lansează noi măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Cel puțin 22 de miliarde de euro ar trebui cheltuite pentru viitoarea generație

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending