Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen îi avertizează pe liderii europeni: Nu voi accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri că nu va accepta nicio soluție din partea statelor membre pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene care nu garantează o alocare de cel puțin 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

von der Leyen a făcut aceste afirmații în plenul Parlamentului European, într-o dezbatere cu eurodeputații privind prioritățile viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în perspectiva summitului extraordinar al liderilor europeni din 20 februarie.

”Avem nevoie înainte de toate, de un buget care să combată schimbările climatice. Nu am să accept niciun fel de soluție care să nu garanteze că cel puțin 25% din buget să fie garantat pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Îmi doresc un buget cu noi resurse necesare Mecanismului pentru o Tranziție Justă. Știm că negocierile nu vor fi ușoare”, le-a spus von der Leyen eurodeputaților, care au criticat absența președintelui Consiliului European, Charles Michel, de la dezbatere, în condițiile în care acesta din urmă a fost mandatat de șefii de stat sau de guvern să poarte negocieri cu statele membre în scopul identificării unui consens.

Deși a recunoscut că noul buget, primul cadru financiar post-Brexit, este încadrat într-o realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre cu resurse mai puține, Ursula von der Leyen a ținut să sublinieze că ”punctul de plecare este unul favorabil”

”Comisia, Consiliul, Parlamentul au căzut de acord în ce privește agenda strategică, știm și care sunt obiectivele politice comune: vrem ca Europa până în 2050 să devină primul continent neutru climatic. Prin această ecologizare a continentului, vom crea locuri de muncă ale viitorului foarte bune și prospere. Vrem să facem ca din această tranziție să capacităm pe cetățenii europeni, vrem să investim în pregătirea în educație, mai ales în materie digitală a cetățenilor europeni”, a spus ea.

Ursula von der Leyen a subliniat și necesitatea urgentă a unui acord între liderii statelor membre privind viitorul buget multianual, în contextul în care viziunile dintre statele membre sunt divergente, țări precum Austria și Germania nedorind să își mărească alocarea financiară la bugetul european, iar statele din Est, în frunte cu Polonia și România vor păstrarea unor alocări substanțiale pentru politicile de coeziune și pentru agricultură, dar și o anvelopă financiară consistentă pentru adaptarea industriilor către o economie verde.

”Dacă bugetul nu urmează să fie adoptat acum, atunci anul viitor nu vom fi în măsură să punem în aplicare noile priorități cu noul buget. Acum, a sosit momentul să acționăm”, a spus ea.

În intervenția ei, președinta Comisiei Europene a recunoscut că este necesar un echilibru între vechile și noile priorități.

”Trebuie să găsim un echilibru între vechile și noile priorități. Există state membre care apără foarte mult politica de coeziune sau politica agricolă comună, dar aceeași pasiune apare și pentru noile provocări. Avem nevoie de un buget european care e capabil să investească în digitalizare, care va face ca Europa să fie principala regiune de cercetare, care să permită punerea în aplicare a unei politici de securitate, dar avem nevoie înainte de toate, de un buget care să combată schimbările climatice”, a mai spus ea.

Parlamentul European a dezbătut miercuri prioritățile privind noul Cadru Financiar Multianual al UE care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Dezbaterea a avut loc cu o săptămână înainte ca șefii de stat sau de guvern să se întrunească într-un Consiliu European extraordinar dedicat exclusiv negocierilor viitorului buget.

În pregătirea acestui summit, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis.

Miercuri, în timpul dezbaterii din plen, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending