Comisia Europeană a adoptat miercuri, 22 septembrie, propunerea legislativă privind noul sistem generalizat de preferințe (SGP) al UE pentru perioada 2024-2034. Comisia propune îmbunătățirea unora dintre principalele caracteristici ale sistemului pentru a răspunde mai bine nevoilor și provocărilor în continuă evoluție ale țărilor SGP, precum și pentru a consolida dimensiunile socială, de mediu și climatică ale sistemului, se arată într-un comunicat.

Regulamentul SGP, care este în vigoare din 1971, este un instrument comercial unilateral care elimină sau reduce taxele la import pentru produsele care intră în UE din țările vulnerabile cu venituri mici, sprijinind eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și participarea acestora la economia mondială. Propunerea Comisiei face ca SGP al UE să se concentreze mai mult pe reducerea sărăciei și pe creșterea oportunităților de export pentru țările cu venituri reduse. Scopul său este de a stimula creșterea economică durabilă în țările cu venituri reduse și de a oferi noi posibilități de implicare în chestiunile de mediu și de bună guvernanță.

Noul cadru SGP consolidează posibilitățile UE de a utiliza preferințele comerciale pentru a crea oportunități economice și pentru a promova dezvoltarea durabilă. Cadrul modernizat extinde, de asemenea, motivele pentru retragerea preferințelor SGP ale UE în cazul unor încălcări grave și sistematice. Pe lângă convențiile de bază privind drepturile omului și munca, deja reglementate, propunerea mai include convenții de mediu și de bună guvernanță.

Concentrarea asupra celor care au cea mai mare nevoie de sprijin

SGP are mai multe caracteristici pentru a se asigura că preferințele comerciale ajung la țările care au cea mai mare nevoie de ele și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a acestora.

Noua propunere îmbunătățește sistemul actual prin:

• asigurarea unei tranziții line pentru toate țările care urmează să se abată de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în următorul deceniu. Ele vor putea solicita regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) dacă se angajează să respecte standarde solide de durabilitate și, prin urmare, pot păstra preferințe tarifare generoase pentru a avea acces la piața UE;
• maximizarea oportunităților pentru țările cu venituri mici de a beneficia de SGP prin reducerea cu zece puncte procentuale a pragurilor de graduare a produselor (adică suspendarea temporară a preferințelor tarifare pentru produsele înalt competitive), astfel încât marii producători industrializați să lase mai mult spațiu în sectoarele în care sunt foarte competitivi;
• lista convențiilor internaționale care trebuie respectate a fost extinsă prin adăugarea a două instrumente suplimentare în domeniul drepturilor omului: cel privind drepturile persoanelor cu handicap și cel privind drepturile copilului; a două convenții privind drepturile lucrătorilor referitoare la inspecția muncii și la dialogul tripartit și o convenție de guvernanță privind criminalitatea organizată transnațională;
• instituirea unui cadru bine definit pentru ca beneficiarii actuali ai SGP+ să se adapteze la noile cerințe, oferind o perioadă de tranziție adecvată și necesitând prezentarea unor planuri de punere în aplicare.

Un SGP mai ecologic

Pentru a consolida importanța respectării standardelor privind schimbările climatice și protecția mediului, noua propunere SGP:

• introduce posibilitatea de a retrage beneficiile SGP pentru încălcări grave și sistematice ale principiilor convențiilor privind schimbările climatice și protecția mediului;
• extinde lista convențiilor internaționale pe care țările SGP + trebuie să le ratifice dincolo de cele șapte instrumente actuale în materie de mediu și climă, incluzând în prezent și Acordul de la Paris.

Un SGP mai flexibil

Lecțiile învățate prin aplicarea actualului SGP sunt reflectate prin:

• îmbunătățirea monitorizării conformității cu cerințele SGP+, precum și creșterea transparenței și a implicării societății civile în aplicarea sa;
• o nouă procedură de retragere urgentă a preferințelor atunci când este necesar un răspuns rapid în circumstanțe deosebit de grave într-o țară beneficiară, cum ar fi încălcările grave ale standardelor internaționale;
• o evaluare a efectelor socioeconomice ale oricărei retrageri propuse, pentru a lua în considerare orice impact negativ asupra populațiilor vulnerabile.

Parlamentul European și Consiliul vor discuta propunerea. Actualul Regulament SGP expiră la 31 decembrie 2023. Odată adoptat, noul regulament SGP se va aplica de la 1 ianuarie 2024.

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire cuprinzătoare a normelor UE în materie de asigurări (cunoscute sub denumirea de ”Solvabilitate II”), pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Revizuirea urmărește, de asemenea, să sporească reziliența sectorului asigurărilor și reasigurărilor (mai precis al asigurărilor pentru societățile de asigurare), astfel încât acesta să poată face față crizelor viitoare și să îi protejeze mai bine pe deținătorii de polițe.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană informează că vor fi introduse norme simplificate și mai proporționale pentru anumite societăți de asigurare mai mici.

Polițele de asigurare sunt esențiale pentru mulți europeni și pentru întreprinderile europene. Acestea protejează cetățenii împotriva pierderilor financiare în cazul unor evenimente neprevăzute. Societățile de asigurări joacă, de asemenea, un rol important în economia noastră, direcționând economiile către piețele financiare și către economia reală, oferind astfel întreprinderilor europene finanțare pe termen lung.

”Europa are nevoie de un sector al asigurărilor puternic și dinamic pentru a investi în economia noastră și pentru a ne ajuta să gestionăm riscurile cu care ne confruntăm. Datorită rolului său dublu de protector și de investitor, sectorul asigurărilor poate contribui la Pactul verde și la uniunea piețelor de capital. Propunerile de astăzi garantează faptul că normele noastre rămân adecvate scopului, sporind proporționalitatea acestora”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a explicat că propunerea ”va ajuta sectorul asigurărilor să se dezvolte și să își exercite deplin rolul în economia UE. Facilităm investițiile în redresare și dincolo de aceasta și încurajăm participarea societăților de asigurări pe piețele de capital ale UE, furnizând investițiile pe termen lung atât de esențiale pentru un viitor durabil. Uniunea piețelor de capital în curs de dezvoltare este esențială pentru viitorul nostru verde și digital. De asemenea, acordăm o atenție deosebită consumatorilor; deținătorii de polițe pot fi siguri că vor fi mai bine protejați în viitor în cazul în care asigurătorul lor se confruntă cu dificultăți.”

Revizuirea de astăzi constă în următoarele elemente:

• o propunere legislativă de modificare a Directivei Solvabilitate II (Directiva 2009/138/CE);
• o comunicare privind revizuirea Directivei Solvabilitate II;
• o propunere legislativă privind o nouă directivă referitoare la redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare.

Revizuirea cuprinzătoare a Directivei Solvabilitate II

Obiectivul revizuirii de astăzi este de a consolida contribuția asigurătorilor europeni la finanțarea redresării, înregistrând progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și canalizarea fondurilor către Pactul verde european. Pe termen scurt, în UE ar putea fi deblocat capital în valoare de până la aproximativ 90 de miliarde de euro. Această eliberare semnificativă de capital va ajuta (re)asigurătorii să își intensifice contribuția în calitate de investitori privați la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Modificările aduse Directivei Solvabilitate II vor fi completate ulterior prin acte delegate. Comunicarea de miercuri prezintă intențiile Comisiei în această privință.

Câteva puncte-cheie ale pachetului:

• modificările de astăzi vor proteja mai bine consumatorii și vor asigura faptul că societățile de asigurări rămân solide, inclusiv în perioade economice dificile;
• consumatorii („deținătorii de polițe”) vor fi mai bine informați cu privire la situația financiară a asigurătorului lor;
• consumatorii vor fi mai bine protejați atunci când cumpără produse de asigurare în alte state membre, datorită unei cooperări îmbunătățite între autoritățile de supraveghere;
• asigurătorii vor fi stimulați să investească mai mult în capitalul pe termen lung, în beneficiul economiei;
• soliditatea financiară a asigurătorilor va ține seama mai bine de anumite riscuri, inclusiv cele legate de climă, și va fi mai puțin sensibilă la fluctuațiile pe termen scurt ale pieței;
• un control sporit va fi exercitat asupra întregului sector, pentru a preveni orice amenințare la adresa stabilității sale.

Propunerea de directivă privind redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare

Obiectivul Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare este de a asigura o mai bună pregătire a asigurătorilor și a autorităților relevante din UE în cazul unor dificultăți financiare semnificative.

Aceasta va introduce un nou proces de rezoluție ordonată, care va proteja mai bine deținătorii de polițe, precum și economia reală, sistemul financiar și, în ultimă instanță, contribuabilii. Autoritățile naționale vor fi mai bine pregătite pentru a face față insolvabilității unei companii de asigurări.

Prin înființarea colegiilor de rezoluție, autoritățile de supraveghere și autoritățile de rezoluție relevante vor putea să ia măsuri coordonate, prompte și decisive pentru a aborda problemele care apar în cadrul grupurilor transfrontaliere de (re)asigurare, garantând cel mai bun rezultat posibil pentru deținătorii de polițe și pentru economie în general.

Propunerile se bazează în mare măsură pe avizul tehnic oferit de EIOPA (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale). Acestea sunt, de asemenea, aliniate la activitatea desfășurată la nivel internațional pe această temă, ținând seama în același timp de particularitățile europene.

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu.

Instrumentul de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE) a sprijinit, în 2020, 31 milioane de cetățeni europeni aflați în risc de șomaj și 2,5 milioane de întreprinderi afectate economic de pandemia COVID-19, informează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat, miercuri, 22 septembrie, cel de-al doilea raport privind impactul Instrumentului de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE), instrumentul de 100 de miliarde de euro destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19.

Raportul constată că SURE a reușit să amortizeze cu succes impactul socio-economic grav rezultat din pandemia COVID-19. Se estimează că măsurile naționale de pe piața forței de muncă sprijinite de SURE au redus șomajul cu aproape 1,5 milioane de persoane în 2020. SURE a contribuit la limitarea eficientă a creșterii șomajului în statele membre beneficiare în timpul crizei. Datorită SURE și altor măsuri de sprijin, această creștere a șomajului s-a dovedit a fi semnificativ mai mică decât în timpul crizei financiare mondiale, în ciuda scăderii mult mai mari a PIB-ului.

Principalele constatări

SURE a sprijinit aproximativ 31 de milioane de persoane în 2020, dintre care 22,5 milioane sunt angajați și 8,5 milioane sunt lucrători independenți. Aceasta reprezintă mai mult de un sfert din numărul total de persoane angajate în cele 19 state membre beneficiare.

În plus, aproximativ 2,5 milioane de întreprinderi afectate de pandemia COVID-19 au beneficiat de SURE, ceea ce le-a permis să păstreze lucrătorii.

Având în vedere ratingul solid de creditare al UE, statele membre beneficiare au economisit aproximativ 8,2 miliarde de euro din plata dobânzilor datorită SURE.

De la momentul elaborării primului raport, în martie 2021, Comisia a mobilizat alte 36 de miliarde EUR în cadrul a trei emisiuni. Aceste emisiuni au fost în mare parte suprasubscrise. Toate fondurile au fost mobilizate sub formă de obligațiuni sociale, oferind investitorilor încrederea că banii lor sunt direcționați către un scop social și făcând din UE cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

Până în prezent, a fost aprobată o asistență financiară în valoare totală de 94,3 miliarde EUR pentru 19 state membre, din care au fost plătite 89,6 miliarde EUR. SURE mai poate oferi statelor membre asistență financiară în valoare de aproape 6 miliarde de euro din pachetul total de 100 de miliarde de euro.

SURE este un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a cetățenilor și de atenuare a consecințelor negative ale pandemiei COVID-19. Acesta oferă sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru, măsuri similare de menținere a locurilor de muncă și de susținere a veniturilor – în special pentru lucrătorii independenți – și unele măsuri legate de sănătate.

La 4 martie 2021, Comisia a prezentat o recomandare privind sprijinul activ eficient pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei COVID-19 (EASE). Aceasta prezintă o abordare strategică pentru a face o tranziție treptată între măsurile de urgență luate pentru a păstra locurile de muncă în timpul pandemiei și noile măsuri necesare pentru o redresare generatoare de locuri de muncă. Prin EASE, Comisia promovează crearea de locuri de muncă și tranzițiile de la un loc de muncă la altul, inclusiv către sectoarele digitale și ecologice, și invită statele membre să utilizeze fondurile UE disponibile.