Comisia Europeană propune reducerea cu 400 de milioane de euro a costurilor administrative anuale pentru întreprinderi, adăugându-se la cele 8 miliarde de euro deja vizate prin eforturi de simplificare anterioare. Cu o nouă categorie de plafoane mici și medii, măsurile vor reduce obligațiile de conformitate și, prin urmare, vor elibera resurse pentru creștere și investiții în întreaga piață unică.

Potrivit comunicatului oficial, măsurile stimulează stimularea IMM-urilor să se extindă, să digitalizeze procesele de reglementare, să reducă birocrația și sprijină obiectivul Comisiei de a reduce costurile administrative cu 25% în ansamblu și cu 35% pentru IMM-uri până la sfârșitul acestui mandat.

Deblocarea sprijinului specific pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie

Atunci când IMM-urile depășesc 250 de angajați, ele devin întreprinderi mari în temeiul normelor actuale și se confruntă cu o creștere bruscă a obligațiilor de conformitate. Această „margine abruptă” poate descuraja creșterea economică și poate limita competitivitatea. Prin urmare, Comisia Europeană identifică o nouă categorie de întreprinderi, întreprinderile mici cu capitalizare medie, și anume întreprinderile cu mai puțin de 750 de angajați; și fie o cifră de afaceri de până la 150 de milioane EUR, fie active totale de până la 129 de milioane EUR.

Aceste întreprinderi mici cu capitalizare medie – aproape 38 000 de întreprinderi din UE – vor avea acces pentru prima dată la anumite beneficii existente pentru IMM-uri, cum ar fi derogări specifice în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) sau norme simplificate, cum ar fi normele privind prospectul, care simplifică și reduc costurile listării țărilor sud-mediteraneene la bursă.

Scutirea de la înregistrarea gazelor fluorurate cu efect de seră

Aproximativ 10 000 de întreprinderi, numai în 2026, nu vor mai trebui să se înregistreze pe portalul UE privind gazele fluorurate cu efect de seră în temeiul modificărilor propuse.

În prezent, toți importatorii și exportatorii de produse care conțin gaze fluorurate (gaze fluorurate) trebuie să se înregistreze. Aproximativ 2.000 de noi companii solicită înregistrarea în fiecare lună, mulți dintre ei mici dealeri de mașini importând sau exportând câteva mașini second-hand cu gaze fluorurate în sistemul de aer condiționat. Modificarea propusă va reduce sarcina de asigurare a conformității pentru întreprinderile mai mici care gestionează volume comerciale limitate, menținând în același timp obiectivele climatice ale regulamentului.

Păstrarea evidențelor în funcție de riscuri

Propunerea de astăzi simplifică obligația de păstrare a evidențelor prevăzută în RGPD, ținând seama de nevoile și provocările specifice ale întreprinderilor și organizațiilor mici și mijlocii, asigurând, în același timp, protecția drepturilor persoanelor fizice. Propunerea scutește țările sud-mediteraneene și organizațiile cu mai puțin de 750 de angajați, pe lângă IMM-uri.

IMM-urile, țările sud-mediteraneene și organizațiile cu mai puțin de 750 de angajați vor avea obligația de a păstra evidențe numai atunci când prelucrarea datelor cu caracter personal prezintă un „risc ridicat” în temeiul RGPD. Prin concentrarea cerințelor de păstrare a evidențelor asupra activităților cu risc ridicat, organizațiile își pot dedica resursele domeniilor în care protecția datelor este cea mai critică, menținând în același timp standarde ridicate de protecție a datelor.

De la hârtie la digital

Propunerea va accelera tranziția digitală, eliminând cerințele greoaie pe suport de hârtie din legislația privind produsele. Normele actuale ale UE impun în continuare întreprinderilor să furnizeze declarații de conformitate pe suport de hârtie, instrucțiuni de utilizare și altele. Prin digitalizarea acestor cerințe, întreprinderile pot transmite și distribui informații mai ușor, iar autoritățile naționale pot verifica conformitatea într-un mod mai eficient.

Securitate juridică prin specificații comune

Întreprinderile, inclusiv IMM-urile și țările sud-mediteraneene, vor avea o cale clară de a demonstra că produsele lor îndeplinesc cerințele UE, chiar și atunci când nu sunt disponibile standarde armonizate la nivelul UE. Acest lucru le va oferi mai multă securitate juridică, va reduce costurile și va spori competitivitatea.

Introducerea treptată a obligațiilor de diligență necesară pentru baterii

Pentru a ajuta industria bateriilor să facă față provocărilor legate de aprovizionarea cu materii prime în perioade incerte, Comisia acordă întreprinderilor mai mult timp pentru a se pregăti pentru noile norme privind diligența necesară.

Termenul pentru respectarea acestor norme va fi amânat cu doi ani, din 2025 până în 2027. Acest lucru oferă, de asemenea, mai mult timp pentru înființarea unor organisme terțe de verificare.

În plus, orientările privind diligența necesară vor fi publicate cu un an înainte ca obligațiile să intre în vigoare. Acest lucru va oferi orientări în timp util întreprinderilor și va contribui la asigurarea unei puneri în aplicare mai bune a noilor norme.

Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.

Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.

„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.

De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.

„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.

Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.

„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, în cadrul Conferinței Anuale privind Bugetul UE 2025, că noul buget european va avea o structură revizuită și va fi axat pe „parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme”.

„Noul buget va fi construit pe o nouă structură. Acesta va fi axat pe parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme. Aceste parteneriate vor fi modelate de prioritățile europene”, a declarat Ursula von der Leyen.

Watch live: my speech at the annual budget conference. https://t.co/G42Xxijwmv

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 20, 2025

De asemenea, Ursula von der Leyen a afirmat că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor avea un rol esențial în bugetul UE. Șefa Comisiei Europene a subliniat că aceste politici vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale, reafirmând astfel angajamentul Uniunii față de sprijinirea regiunilor și a fermierilor,

„Permiteți-mi să fiu clară. În următorul nostru buget, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central. Modernizate și mai bine adaptate la provocările actuale. Regiunile noastre și fermierii noștri vor fi întotdeauna în centrul Uniunii noastre”, a subliniat von der Leyen.

În cadrul discursului președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj ferm privind necesitatea reformării profunde a cadrului bugetar multianual al Uniunii Europene. Oficialul a subliniat că bugetul actual, adoptat în 2020, „a fost proiectat pentru o lume care nu mai există” și că viitorul buget trebuie să răspundă unei realități în continuă schimbare, marcate de crize multiple, accelerarea progresului tehnologic și instabilitate geopolitică.

La începutul lunii, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, a subliniat importanța unei politici de coeziune modernizate, construită pe principii de parteneriat și guvernanță descentralizată, ca element central al viitorului cadru financiar multianual (CFM).

De asemenea, oficialul a declarat că protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene impune menținerea fermă a unor mecanisme-cheie, precum cel de condiționalitate legat de respectarea statului de drept.