Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Comisia Europeană va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze, a anunțat șefa instituției europene, Ursula von der Leyen, după o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Întrevederea a avut loc în contextul reuniunii Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova care este programată să se desfășoare joi, la Bruxelles. “În acest context, Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”, a spus von der Leyen.

Anunțul șefei Comisiei Europene vine după o convorbire telefonică pe care a avut-o marți cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Cu acea ocazie, von der Leyen a asigurat Republica Moldova de sprijinul Uniunii Europene.

Republica Moldova a solicitat acum două săptămâni ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat. Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România. Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens. Solicitarea lui Iohannis a urmat unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au căpătat o nouă dinamică după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și după alegerile din 11 iulie 2021, în urma cărora partidul pro-european al șefei statului a obținut majoritate absolută în legislativul de la Chișinău. De altfel,  Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni miercuri pentru a discuta despre cooperarea economică, justiția și reformele politice.

Pe 19 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE alocă încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis alocarea a încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina, informează comunicatul oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acest sprijin suplimentar în conferința de presă de vineri, alături de cancelarul german Friedrich  Merz. 

Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadrul Financiar Multianual (CFM – 1,8 miliarde euro) și dintr-o majorare a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și a Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize (BMVI – 1,2 miliarde euro).

Aceste fonduri se adaugă celor aproape 11 miliarde de euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor prin AMIF și BMVI pentru perioada 2025–2027, precum și celor 450 de milioane de euro alocate statelor membre care găzduiesc persoane aflate sub protecție temporară din Ucraina, începând din 2022.

„În ceea ce privește gestionarea migrației, sprijinim statele membre pe tot parcursul acestui proces. Cele 3 miliarde de euro vin într-un moment crucial, în care pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul avansează în ritm susținut, iar solidaritatea UE cu Ucraina rămâne fermă”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație

Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la finalul anului 2027, atât pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul (prin AMIF și BMVI), cât și pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (prin AMIF).

Fiecărui stat membru îi va fi alocată o sumă specifică, stabilită pe baza unui set de criterii de eligibilitate. Pentru a accesa această finanțare suplimentară, statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025. Comisia este deja în contact strâns cu autoritățile naționale pentru a oferi sprijinul necesar în acest proces.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Ilie Bolojan și vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, întrevedere la București. Recuperarea întârzierilor din PNRR, discutată

Published

on

Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale. 

Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.

De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.

Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.

Citiți și: Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Peste 70% dintre europeni sunt îngrijorați de faptul că dezvoltarea IA ar putea avea un impact asupra ocupării forței de muncă sau asupra veniturilor artiștilor

Published

on

© Creative Europe/ Facebook

Cultura oferă cetățenilor un sentiment de comunitate și integrare. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană, cetățenii sprijină cu fermitate schimburile culturale, libertatea artistică și condițiile de muncă echitabile pentru artiști. Aceștia solicită, de asemenea, un rol mai puternic al UE pentru a proteja patrimoniul și a răspunde impactului noilor tehnologii.

87% dintre respondenți sunt de acord că domeniul cultural și schimburile culturale ar trebui să ocupe un loc foarte important în UE, astfel încât cetățenii să se simtă mai europeni. 86% afirmă că patrimoniul cultural este important pentru Europa, confirmând că cultura este apreciată nu numai în viața actuală, ci și ca parte a trecutului. Un procent similar de respondenți afirmă că cultura și artele sunt importante pentru bunăstarea și dezvoltarea economică.

Libertatea artistică este apreciată, dar percepțiile variază

Libertatea artistică rămâne un pilon al societăților democratice, iar 88% dintre europeni au declarat că aceasta contează pentru ei. 77% cred că artiștii își pot exprima liber ideile și opiniile fără teama de cenzură sau represalii din partea guvernului lor. Cu toate acestea, percepția asupra libertății artistice variază de la un stat membru la altul.

Aproape jumătate dintre europeni se implică în activități artistice

49% dintre respondenți au indicat că au participat la activități artistice în ultimele 12 luni. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu 2013, când cifra a fost de 37%.

Cetățenii își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul IA și la remunerarea artiștilor

În același timp, 73% dintre europenii intervievați sunt îngrijorați de faptul că dezvoltarea IA generative ar putea avea un impact asupra ocupării forței de muncă sau asupra veniturilor artiștilor. Mai puțin de jumătate dintre europeni (48%) au declarat că ar putea face diferența între o operă de artă cu IA și una realizată de un om. În sens mai larg, remunerarea echitabilă rămâne o problemă: doar 51% afirmă că, în opinia lor, artiștii din țara lor primesc, în general, o remunerație echitabilă și adecvată pentru munca lor.

Publicul sprijină consolidarea rolului UE în domeniul culturii

Europenii consideră, de asemenea, că țara lor și UE ar trebui să colaboreze mai strâns în chestiuni de politică culturală, principalele priorități fiind:

  • creșterea accesibilității artelor;
  • protejarea siturilor de patrimoniu cultural în timpul războaielor, al dezastrelor naturale sau al schimbărilor climatice;
  • garantarea faptului că artiștii și lucrătorii din domeniul cultural beneficiază de o remunerație echitabilă și de condiții bune de muncă.

În cazul respondenților din România, 76% afirmă că au un interes crescut pentru cultură. Acest interes se reflectă în preferințele pentru muzică, filme, dar și tradiții populare.

Participare culturală sub media europeană
Cu toate acestea, doar 36% dintre români au participat la cel puțin un eveniment cultural în ultimele 12 luni (față de 52% media UE). Cele mai frecvente activități sunt vizionarea de filme sau ascultarea muzicii, mai rar fiind menționate vizitele la muzee, concerte sau teatre.

Principalele bariere
Românii indică în principal:

  • lipsa de timp (39%)
  • prețul ridicat al biletelor (28%)
  • lipsa ofertei culturale locale (22%)

Rolul educației și tehnologiei
68% consideră că educația artistică ar trebui să aibă un rol mai important în școală. De asemenea, platformele digitale devin o poartă tot mai accesată spre cultură – peste 70% dintre respondenți au consumat produse culturale online.

Sprijin pentru diversitate și patrimoniu
Românii sunt printre cei mai mari susținători ai păstrării patrimoniului cultural și ai promovării diversității culturale în UE.

Rezultatele Eurobarometrului special de astăzi vor contribui la pregătirea Busolei culturale pentru Europa, viitorul cadru strategic al Comisiei pentru politica culturală a UE, care este așteptat încă în 2025. În plus, o cerere de contribuții privind Busola pentru cultură este în prezent deschisă pentru feedback până la 13 mai.

Sondajul a fost realizat în perioada februarie-aprilie 2025 și a colectat răspunsuri de la peste 26.300 de cetățeni ai UE. Raportul complet și detaliat, precum și fișele informative pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE au fost publicate astăzi pe site-ul Eurobarometru.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL11 hours ago

Trump îl ironizează pe Putin legat de un acord cu Ucraina: Este prea ocupat să celebreze victoria în al Doilea Război Mondial, care nu ar fi putut fi câștigat fără SUA

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Zelenski îl provoacă pe Putin să se întâlnească joi, în Turcia, după ce Trump a cerut negocieri directe Ucraina – Rusia: “Îl voi aștepta personal”

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Emmanuel Macron atenționează Moscova: Nu poate exista nicio negociere în timp ce armele vorbesc și civilii sunt bombardați

INTERNAȚIONAL21 hours ago

“Un semn pozitiv”, afirmă Zelenski după ce Putin a propus “negocieri directe” Rusia – Ucraina: Ne așteptăm ca Rusia să confirme încetarea focului din 12 mai

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Papa Leon al XIV-lea va prelua moștenirea lui Francisc și numește inteligența artificială motiv al numelui său, comparând-o cu revoluția industrială din timpul lui Leon al XIII-lea

ROMÂNIA22 hours ago

Ungaria nu intenționează să influențeze alegerile prezidențiale din România, i-a transmis Viktor Orban liderului UDMR Kelemen Hunor

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Trump: Când ”baia de sânge” fără sfârșit se va încheia, va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Urmează o săptămână importantă

INTERNAȚIONAL24 hours ago

Zelenski, mesaj către liderii ”coaliției voluntarilor”: Misiunea noastră comună este să oprim Moscova. Ucraina, pregătită de pace

INTERNAȚIONAL1 day ago

Cancelarul german Friedrich Merz anunță că nu va mai face publice detaliile cu privire la ajutorul militar pentru Ucarina

INTERNAȚIONAL1 day ago

India și Pakistan au decis încetarea imediată a focului. SUA îi felicită pe premierii Modi și Sharif pentru ”spiritul de stat cu care au ales calea păcii”

U.E.3 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA4 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending