Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Comisia Europeană va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze, a anunțat șefa instituției europene, Ursula von der Leyen, după o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Întrevederea a avut loc în contextul reuniunii Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova care este programată să se desfășoare joi, la Bruxelles. “În acest context, Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”, a spus von der Leyen.

Anunțul șefei Comisiei Europene vine după o convorbire telefonică pe care a avut-o marți cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Cu acea ocazie, von der Leyen a asigurat Republica Moldova de sprijinul Uniunii Europene.

Republica Moldova a solicitat acum două săptămâni ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat. Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România. Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens. Solicitarea lui Iohannis a urmat unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au căpătat o nouă dinamică după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și după alegerile din 11 iulie 2021, în urma cărora partidul pro-european al șefei statului a obținut majoritate absolută în legislativul de la Chișinău. De altfel,  Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni miercuri pentru a discuta despre cooperarea economică, justiția și reformele politice.

Pe 19 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

Published

on

© European Union, 2023

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Reconstrucția și redresarea Ucrainei se ridică la 411 miliarde de dolari (383 de miliarde de euro), relevă o evaluare comună a Guvernului de la Kiev, Grupului Băncii Mondiale, Comisiei Europene și Națiunilor Unite.

Conform unui comunicat al executivului european, estimarea acoperă perioada cuprinsă între 24 februarie 2022-24 februarie 2023, adică un an de când Rusia și-a invadat vecinul.

Costul reconstrucției și al redresării se va întinde pe o perioadă de 10 ani și combină fondurile publice și private.

Această a doua evaluare rapidă a pagubelor și nevoilor (RDNA2) oferă o analiză cuprinzătoare a impactului războiului în 20 de sectoare diferite.

”Efectuarea celei de-a doua evaluări rapide a pagubelor și a necesităților este un element important în strategia de reconstrucție a Ucrainei. Suntem recunoscători Băncii Mondiale pentru o analiză actualizată și amănunțită, care va deveni un instrument important pentru noi și pentru partenerii noștri în implementarea proiectelor de redresare – redresare care a început deja. Infrastructura energetică, locuințele, infrastructura critică, economia și deminarea umanitară sunt cele cinci priorități ale noastre pentru acest an. O parte din lucrările de reconstrucție au fost deja efectuate și le sunt recunoscător partenerilor noștri din UE, SUA și Banca Mondială. Valoarea pagubelor și a nevoilor de recuperare nu include în prezent date privind pierderile de infrastructură, locuințe și întreprinderi din teritoriile ocupate. Când forțele de apărare le vor elibera, ne așteptăm ca datele să fie completate, iar guvernul va începe imediat lucrările de restaurare în aceste teritorii”, a subliniat premierul Ucrainei, Denys Shmyhal.

Aceasta cuantifică daunele fizice directe aduse infrastructurii și clădirilor și descrie impactul asupra vieții și mijloacelor de trai ale oamenilor. RDNA2 include, de asemenea, sumele necesare pentru redresare și reconstrucție. RDNA2 estimează că Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru investiții critice și prioritare în reconstrucție și redresare în 2023. 

Satisfacerea acestor nevoi va necesita o finanțare de 11 miliarde de dolari în plus față de ceea ce guvernul a abordat deja în bugetul său pentru 2023, inclusiv 6 miliarde de dolari în cadrul nevoilor bugetare nefinanțate și alte 5 miliarde de dolari în cadrul finanțării pentru a sprijini întreprinderile de stat (întreprinderi de stat) și pentru a cataliza sectorul privat.

Evaluarea RDNA2 estimează că nevoile totale de reconstrucție și redresare se ridică la 411 miliarde de dolari, adică de 2,6 ori PIB-ul estimat al țării pentru 2022. Nevoile – estimate pentru următorul deceniu – iau în considerare inflația, condițiile de piață, creșterea bruscă a prețurilor în zonele de construcții de masă, primele de asigurare mai mari și o schimbare în viitor către o intensitate energetică mai mică și o structură mai rezilientă, incluzivă și modernă.

Cele mai mari nevoi estimate sunt în domeniul transporturilor (22 %), al locuințelor (17 %), al energiei (11 %), al protecției sociale și al mijloacelor de subzistență (10 %), al gestionării riscurilor de explozie (9 %) și al agriculturii (7 %).

Cea mai mare creștere proporțională a pagubelor a fost înregistrată în domeniul energiei, unde pagubele au fost de peste cinci ori mai mari decât în iunie 2022. Zonele geografice cu cea mai mare creștere a nevoilor sunt regiunile din prima linie a războiului: Donețk, Harkov, Lugansk și Herson.

Estimările din evaluările rapide ale pagubelor și din evaluările nevoilor realizate până în prezent ar trebui considerate ca fiind minime, deoarece nevoile vor continua să crească atât timp cât războiul va continua. Însă pagubele de la publicarea RDNA1 nu au escaladat atât de mult pe cât s-ar fi putut aștepta din cauza mai multor factori.

În primul rând, cel mai intens conflict a rămas limitat la zonele care se confruntau deja cu pagube semnificative.  De asemenea, unele dintre nevoile țării au fost satisfăcute de guvernul Ucrainei cu sprijinul partenerilor săi.

De exemplu, în sectorul sănătății, peste 500 de unități sanitare afectate au fost reparate parțial sau integral; sectoarele energiei și transporturilor au beneficiat de furnizarea de echipamente, materiale și finanțare pentru a efectua reparații rapide. În plus, capacitatea de a menține guvernul în funcțiune și de a asigura fluxul serviciilor esențiale, ceea ce a contribuit la limitarea escaladării costurilor de redresare și de reconstrucție.

Raportul constată că pagubele directe aduse clădirilor și infrastructurii se ridică la peste 135 de miliarde de dolari în următoarele domenii cele mai afectate: locuințe (37%), transporturi (26%), energie (8%), comerț și industrie (8%) și agricultură (6%). Sectoarele energiei, locuințelor și transporturilor au înregistrat cea mai mare creștere a pagubelor directe, de la estimările RDNA1. Pagubele din agricultură sunt, de asemenea, semnificativ mai mari, reflectând atât o distrugere mai mare a activelor, cât și date mai precise.

RDNA2 se concentrează, de asemenea, pe impactul uman al războiului și pe modul în care pierderea de vieți, mijloace de subzistență, venituri și bunuri a împins 7,1 milioane de persoane în sărăcie și a inversat 15 ani de progrese în materie de dezvoltare.

Raportul subliniază, de asemenea, faptul că impactul războiului a exacerbat inegalitățile și a afectat în special femeile, copiii și persoanele cu handicap și a dus la regrese dramatice în ceea ce privește Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, în special cele legate de sărăcie, sănătate, educație, creștere economică, energie, pace și justiție.

Acest raport a beneficiat de sprijinul financiar generos al Fondului global pentru reducerea dezastrelor și redresare (GFDRR), al Secretariatului elvețian pentru afaceri economice (SECO) și al Parteneriatului pentru dezvoltare digitală (DDP).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis critică abordarea “ultra-birocratică” a Comisiei Europene privind compensațiile pentru fermierii români: Trebuia să țină cont că noi am făcut sacrificii imense

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat miercuri abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

Vorbind în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles înainte de participarea la reuniunea de primăvară a Consiliului European, Iohannis a precizat că este posibil ca datele furnizate de Ministerul Agriculturii să nu fi fost “gândite profund”, adăugând, totodată, că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

 

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi8 mins ago

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

CONSILIUL EUROPEAN27 mins ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

COMISIA EUROPEANA52 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE16 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

ROMÂNIA18 hours ago

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA1 week ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Team2Share

Trending