Connect with us

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2020

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a solicitat instituțiilor europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie.”

”Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor”, a explicat Aurescu, care participă la reuniunea miniștrilor de externe, ce se desfășoară la Luxemburg.

Solicitarea oficialului român vine în contextul în care Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză. 

În ceea ce privește Parteneriatul Estic (PaE), ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța organizării Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, în condițiile în care ultima reuniune la nivel înalt în acest format a avut loc în urmă cu patru ani, iar așteptările partenerilor sunt mari, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, ministrul român de externe a subliniat importanța strategică a reuniunii și a reliefat necesitatea transmiterii unui semnal politic puternic de susținere de către UE a statelor participante la PaE, prin crearea unei viziuni strategice pe termen lung asupra evoluției Parteneriatului Estic, respectiv adoptarea unor obiective ambițioase de dezvoltare pentru perioada post-2020, care să fie reflectate corespunzător într-o declarație a Summit-ului. De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat importanța susținerii politice a perspectivei aderării la UE a statelor PaE.

În context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că această viziune ar trebui să aibă în vedere trei priorități: (1) consolidarea angajamentului european față de Partenerii Estici, inclusiv sprijin cu expertiză și asistență financiară pentru susținerea reformelor structurale, (2) asigurarea de stimulente bazate pe performanță și încurajarea unei cooperări aprofundate cu statele asociate (Republica Moldova, Georgia și Ucraina), fără prejudicierea caracterului incluziv al Parteneriatului Estic, respectiv (3) o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor statelor PaE de combatere a amenințărilor hibride și pentru soluționarea pașnică și durabilă a conflictelor prelungite din regiune, având în vedere existența acestora pe teritoriul a cinci din șase state partenere. După cum este știut, problematica acestor conflicte prelungite a fost inclusă pe agenda CAE la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, susținut de alți 10 omologi, având loc de asemenea un turneu regional în luna iunie în Caucazul de Sud al miniștrilor român, austriac și lituanian în implementarea celor decise în cadrul CAE informal din mai din Portugalia, respectiv fiind propuse de către ministrul Aurescu o serie de măsuri de follow-up.

Din această perspectivă, ministrul Aurescu a reiterat că este necesară dezvoltarea unei dimensiuni de cooperare și dialog ale UE pe teme de securitate cu statele PaE.

Cu prilejul reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția cu prioritate asupra situației din Republica Moldova privind criza gazului, determinată de schimbarea de către Rusia a condițiilor de vânzare a acestuia. În acest context, a subliniat necesitatea urgentă ca instituțiile UE și statele membre să se implice activ în susținerea acestei țări și în identificarea unor soluții pentru asigurarea necesarului de gaze naturale, inclusiv prin mobilizarea de expertiză și resurse financiare. A evidențiat că România este deplin angajată în susținerea Republicii Moldova, punctând faptul că rezolvarea crizei este necesară pentru a permite guvernului de la Chișinău să se concentreze pe implementarea programului amplu de reforme la care s-a angajat în urma alegerilor din luna iulie.

În cadrul dezbaterii privind relațiile UE cu statele din regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu a salutat ritmul susținut din ultima perioadă al discuțiilor dintre actorii-cheie din regiune, ca semnale clare ale acestora de a relua dialogul și de a depăși diferendele bilaterale și regionale, subliniind că aceste tendințe trebuie încurajate și susținute în continuare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat vizita recentă în regiune a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, ca semn al unui angajament mai puternic al UE față de partenerii din Golf în ceea ce privește contribuția comună la stabilitatea regională. A arătat, de asemenea, că siguranța traficului maritim în Marea Roșie și Golful Persic este de o importanță deosebită pentru securitatea regiunii și a evocat atacul comis împotriva navei comerciale Mercer Street, la 29 iulie, când un cetățean român și unul britanic au fost uciși, subliniind faptul că e nevoie de acțiuni politice și diplomatice prompte și hotărâte în așa fel încât astfel de incidente să fie prevenite în viitor. Din această perspectivă, șeful diplomației române a exprimat sprijin pentru inițiativele UE de îmbunătățire a siguranței și securității maritime în zona Golfului.

Ministrul român de externe a subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului politico-diplomatic și identificării unor proiecte de acțiune comună între UE și statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului privind criza din Afganistan, problemele migrației și combaterii terorismului.

În cadrul discuției pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare, accesul ajutorului internațional pentru persoanele vulnerabile trebuind asigurat fără restricții, precum și față de decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară. A reiterat sprijinul României pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei de expulzare, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze însă populația civilă.

Nu în ultimul rând, în cadrul mic-dejunului de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush, ministrul român de externe a subliniat importanța implementării stricte a acordului de încetare a focului, respectiv a planului de acțiune de la Geneva privind retragerea mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine, ca precondiții pentru o bună pregătire a alegerilor planificate pentru luna decembrie. A susținut ideea unui mecanism de monitorizare a retragerii mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine. De asemenea, a subliniat contribuția crescută a României la Operațiunea Eunavfor Med Irini.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri o recomandare privind „Un pact pentru cercetare și inovare în Europa” (Pactul pentru C&I), precum și concluziile sale privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare, informează comunicatul oficial. 

Pactul pentru C&I definește valori și principii comune pentru cercetare și inovare în Europa, cum ar fi libertatea cercetării științifice și libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor. Comunicarea evidențiază, de asemenea, 16 domenii prioritare de acțiune comună, de la promovarea științei deschise pentru un schimb mai rapid de cunoștințe și date, până la consolidarea poziției de lider a Uniunii Europene și a excelenței în domeniul științific, cu implicarea tuturor regiunilor și cetățenilor europeni.

În același timp, concluziile Consiliului includ prima agendă de politici privind spațiul european de cercetare, stabilind 20 de acțiuni voluntare pentru următorii trei ani. Printre aceste acțiuni se numără promovarea unor cariere atractive și durabile în domeniul cercetării, apropierea științei de cetățeni și îmbunătățirea accesului la excelență la nivelul UE.

Împreună, pactul și concluziile stabilesc o nouă viziune și priorități, confirmă angajamentul UE și al statelor membre față de Spațiul european de cercetare și instituie o nouă structură pentru gestionarea acestuia. Acestea marchează o etapă importantă în realizarea unui „nou Spațiu european de cercetare pentru cercetare și inovare”.

„Împreună cu statele membre, ne înscriem pe o traiectorie care începe cu adoptarea Pactului pentru cercetare și inovare, precum și cu o structură de guvernanță nouă și eficientă a noului Spațiu european de cercetare. Definirea valorilor noastre comune și a priorităților strategice în materie de cercetare și inovare ne va ajuta să ne unim eforturile în acest domeniu și să aducem pe piață soluții inovatoare și durabile”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Pactul pentru C&I demonstrează ambiția Europei în ceea ce privește reformele în sprijinul cercetării și inovării și stabilește baza pentru o coordonare simplificată cu statele membre și un mecanism de monitorizare actualizat pentru a evalua progresele înregistrate. Noua guvernanță pentru Spațiul european de cercetare (SEC) va îmbunătăți structura actuală pentru a permite o colaborare mai strânsă și o coordonare a politicilor în întreaga UE și în statele sale membre. Aceasta include elaborarea primei agende de politici privind SEC, cu acțiuni concrete pentru următorii trei ani. Domeniile prioritare de acțiune stabilite în pact oferă un cadru stabil pentru actualizarea agendei de politici privind SEC pentru perioada de după 2024.

În viitor, viitorul Forum SEC, un grup de experți al Comisiei compus din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, va fi instituit la începutul anului 2022. În contextul Forumului SEC, statele membre și Comisia vor concepe și vor coordona punerea în aplicare a acțiunilor SEC, vor pregăti actualizări viitoare ale agendei de politici privind SEC și vor asigura implicarea țărilor asociate programului Orizont Europa, a țărilor terțe relevante și a părților interesate. În plus, noul sistem de monitorizare a SEC, inclusiv un tablou comparativ al indicatorilor, un tablou de bord și o platformă politică online, vor fi create până la jumătatea anului 2022.


Lansat pentru prima dată în 2000, Spațiul european de cercetare își propune să integreze mai bine sistemele europene de cercetare și inovare și să consolideze cooperarea dintre UE, statele membre și părțile interesate.

Contextul actual în schimbare, inclusiv ambițiile UE în ceea ce privește tranziția verde și digitală și impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei și societății, a dus la apariția unor noi nevoi în Spațiul european de cercetare. Procesul de revitalizare a SEC a început în 2018. Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” din septembrie 2020 a stabilit o nouă viziune, care a fost aprobată de concluziile Consiliului privind noul SEC în decembrie 2020. Instituirea Forumului SEC pentru tranziție, un grup de experți compus din Comisie și statele membre, a demarat activitățile comune la începutul anului 2020.

Ca urmare a propunerii Comisiei din iulie 2021, Pactul pentru C&I definește domeniile prioritare de acțiune comună în Spațiul european de cercetare, stabilește nivelul de ambiție pentru investiții și reforme și constituie baza pentru un proces simplificat de coordonare și monitorizare a politicilor la nivelul UE și al statelor membre pentru ca acestea să-și poată împărtăși abordările în materie de reformă și investiții și pentru a consolida schimbul de bune practici.

Adoptarea de astăzi a Pactului pentru cercetare și inovare și a concluziilor Consiliului, inclusiv a primei agende de politici privind SEC, reprezintă pași esențiali pentru punerea în practică a viziunii. Lucrările din cadrul Forumului SEC, în special prin implicarea părților interesate, au avut un rol important în realizarea acestor etape.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE, pregătit de negocierile cu Parlamentul European asupra Actului legislativ privind piețele digitale: UE este hotărâtă să asigure o concurență echitabilă în mediul online

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Consiliul Uniunii Europene este pregătit să demareze negocierile cu Parlamentul European privind Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), după ce a convenit asupra poziției sale. 

Potrivit unui comunicat al instituției cu rol de co-legislator,  propunerea vizează asigurarea unui sector digital competitiv și echitabil în vederea promovării inovării, a produselor și serviciilor digitale de înaltă calitate, a prețurilor echitabile, a calității ridicate și a posibilităților de alegere în sectorul digital.

”Astăzi am parcurs o etapă important în crearea unei piețe digitale mai accesibile și mai competitive. Președinția slovenă a lucrat din greu cu statele membre și cu Comisia Europeană pentru a găsi un bun compromis și pentru a îmbunătăți în continuare obiectivele DMA: asigurarea unei piețe digitale echitabile și competitive. Suntem mândri că statele membre au sprijinit în unanimitate abordarea generală. Acest lucru demonstrează că UE este ferm angajată să asigure o concurență loială în mediul online. Actul legislativ privind piețele digitale arată dorința și ambiția noastră de a reglementa marile tehnologii și sperăm că va crea o tendință la nivel mondial”, a transmis Zdravko Počivalšek, ministrul sloven al dezvoltării economice și tehnologiei, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Platformele online care oferă servicii de bază, cum ar fi motoarele de căutare, serviciile de rețele sociale și serviciile de intermediere, joacă un rol din ce în ce mai important în viața noastră socială și economică. Cu toate acestea, câteva platforme online mari sunt considerate ca fiind ”gardieni” între întreprinderi și consumatori, creând blocaje în economie prin puterea pe care o au pe piață și prin controlul asupra ecosistemelor digitale. Acest lucru afectează în mod negativ concurența loială.

Prin această propunere, miniștrii urmăresc să creeze condiții de concurență echitabilă în sectorul digital, cu drepturi și obligații clare pentru marile platforme online. Reglementarea pieței digitale la nivelul UE va asigura condiții de concurență echitabilă și un sector digital competitiv și corect, astfel încât întreprinderile și consumatorii să poată beneficia cu toții de oportunitățile digitale.

Principalele modificări aduse propunerii Comisiei sunt următoarele:

  • textul Consiliului scurtează termenele și îmbunătățește criteriile de desemnare a operatorilor de control;
  • textul include o anexă care definește ”utilizatorii finali activi” și ”utilizatorii comerciali activi”;
  • au fost aduse îmbunătățiri pentru a face structura și domeniul de aplicare a obligațiilor mai clare și mai rezistente în viitor;
  • textul propune o nouă obligație care consolidează dreptul utilizatorilor finali de a se dezabona de la serviciile platformei de bază;
  • dispozițiile privind dialogul de reglementare au fost îmbunătățite pentru a se asigura că puterea discreționară a Comisiei Europene de a se angaja în acest dialog este utilizată în mod corespunzător;
  • pentru a preveni fragmentarea pieței interne, textul confirmă Comisia Europeană ca fiind singurul organism de aplicare a regulamentului. Statele membre pot împuternici autoritățile naționale din domeniul concurenței să demareze investigații privind posibilele încălcări și să transmită constatările lor Comisiei Europene.

Anunțul Consiliului vine la scurt timp după ce Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a adoptat, cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția sa referitoare la propunerea de Act privind piețele digitale (DMA), urmând ca poziția Legislativului european să fie convenită în decembrie.  

Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică.

Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme.

Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Concret, Actul legislativ privind piețele digitale:

  • se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
  • stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
  • interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
  • va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
  • va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
  • îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.

Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să demareze în 2022, când Franța va prelua ștafeta președinției semestriale de la Slovenia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a ajuns la un acord privind finanțarea digitală pentru a crea un mediu stimulativ pentru întreprinderile inovatoare

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Consiliul UE a adoptat miercuri poziția sa cu privire la două propuneri care fac parte din pachetul privind finanțarea digitală: „Regulamentul privind piețele activelor Crypto” (MiCA) și „Legea privind reziliența operațională digitală” (DORA), potrivit comunicatului oficial. 

„Finanțarea digitală reprezintă o parte din ce în ce mai importantă a peisajului economic european. Este esențial să se creeze un mediu stimulativ pentru întreprinderile inovatoare, reducând în același timp riscurile pentru investitori și consumatori. Cred că acordul de astăzi stabilește un echilibru corect între acestea din urmă. Ambele dosare reprezintă o prioritate pentru președinție și sperăm să ajungem rapid la un acord cu Parlamentul European cu privire la aceste propuneri”, a transmis Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei.

Scopul MiCA este de a crea un cadru de reglementare pentru piața cripto-activelor care să sprijine inovarea și să valorifice potențialul cripto-activelor într-un mod care să mențină stabilitatea financiară și să protejeze investitorii.

DORA își propune să creeze un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală prin care firmele să se asigure că pot rezista la toate tipurile de perturbări și amenințări legate de TIC, pentru a preveni și a atenua amenințările cibernetice.

Citiți și: Comisia Europeană definește contribuția politicii în domeniul concurenței și a revizuirii acesteia la tranziția ecologică și digitală și la o piață unică mai rezilientă


Pachetul conține o strategie de finanțare digitală, propuneri privind piața criptomonedelor (MiCA) și reziliența operațională digitală (DORA). Acest pachet acoperă o lacună din legislația UE existentă, asigurându-se că actualul cadru juridic nu ridică obstacole în calea utilizării noilor instrumente financiare digitale și, în același timp, garantează că aceste noi tehnologii și produse intră în domeniul de aplicare a reglementărilor financiare și a acordurilor de gestionare a riscului operațional ale firmelor active în UE. Astfel, pachetul vizează sprijinirea inovării și a adoptării noilor tehnologii financiare, asigurând în același timp un nivel adecvat de protecție consumatorilor și a investitorilor.

Consiliul UE și Parlamentul European vor intra acum în negocieri trilaterale cu privire la aceste propuneri. Odată ce negociatorii lor vor ajunge la un acord politic provizoriu, ambele instituții vor adopta în mod oficial regulamentele.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH4 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.4 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA5 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending