INTERNAȚIONAL
Vance lansează un ultimatum pentru un acord Ucraina-Rusia prin “înghețarea” liniilor teritoriale, altfel SUA se retrag din negocieri. “Nu vom recunoaște legal ocuparea Crimeei” – reacția tranșantă a lui Zelenski
Published
4 weeks agoon

Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în timpul vizitei sale în India, că Moscova și Kievul trebuie să ajungă la un acord, în caz contrar Washingtonul va pune capăt eforturilor sale pentru a se ajunge la un armistițiu de încetare a focului.
“Noi am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună da, sau ca SUA să se retragă din acest proces“, a afirmat Vance în fața presei după ce a vizitat Taj Mahal la Agra, citat de CNN.
Afirmațiile lui Vance acumulează noi presiuni la adresa Ucrainei și a Rusiei, ele fiind făcute în aceeași zi în care reprezentanți americani, ucraineni și europeni s-au reunit miercuri la Londra pentru o nouă rundă de negocieri, în încercarea de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina.
Reuniunea se desfășoară la un nivel diplomatic inferior decât era anunțat după ce secretarul de stat Marco Rubio și-a anulat participarea.
“Întâlnirile la nivel ministerial programate să înceapă în această dimineață nu vor mai avea loc și vor fi înlocuite de discuții neoficiale la nivel de experți”, se arată într-un comunicat scurt al Ministerului britanic de Externe, potrivit publicației The Guardian.
Evoluțiile aruncă o nouă incertitudine asupra eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului Rusiei. Statele Unite au devenit din ce în ce mai ferme în eforturile lor de a forța Kievul să ajungă la un acord, însă Ucraina este categorică în privința faptului că nu va renunța la Crimeea, care este ocupată de Rusia din 2014, sau la părțile din estul Ucrainei care au fost capturate în urma invaziei la scară largă a Moscovei în 2022.
Aliații europeni ai Ucrainei, în special Marea Britanie și Franța, au sperat să reducă decalajul. Discuțiile de miercuri ar fi trebuit să urmeze o întâlnire la Paris săptămâna trecută, în care oficiali din SUA, Regatul Unit, Franța și Germania au discutat cadrul american pentru o încetare a focului.
După ce Rubio a renunțat la planurile de a participa la ultimele discuții, SUA sunt reprezentate la Londra de trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg.
Propunerea SUA care a provocat un blocaj include recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei, peninsula din sudul Ucrainei anexată ilegal de Moscova, a declarat pentru CNN un oficial familiarizat cu negocierile. De asemenea, ar pune în aplicare o încetare a focului de-a lungul liniilor de front ale războiului, a spus oficialul.
Orice mișcare de recunoaștere a controlului Rusiei asupra Crimeei ar inversa un deceniu de politică a SUA.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat marți că este deschis la discuții cu Rusia, dar că Kievul nu va accepta un acord care recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei.
“Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat. Este împotriva constituției noastre”, a afirmat, în mod tranșant, Zelenski.
La finalul vizitei sale în India, vicepreședintele american JD Vance a dat un ultimatum.
“Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni, (…) vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi. Acum, desigur, aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie și unii, și alții să abandoneze o parte din teritoriul pe care ei îl dețin în prezent“, a declarat Vance.
Financial Times a raportat marți că președintele rus Vladimir Putin i-a propus emisarului președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ca Rusia să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.
Putin s-a oferit să oprească invazia țării sale în Ucraina de-a lungul liniilor de front actuale, poate renunțând la pretențiile sale asupra unor regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, în schimbul recunoașterii de către Statele Unite a dreptului de proprietate al Rusiei asupra Crimeei (pe care a anexat-o ilegal în 2014) și a unor teritorii ocupate în timpul războiului de amploare care a început în 2022.
Noua deschidere vine după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din negocierile pentru încheierea războiului dacă “oricare dintre părți” va continua să blocheze procesul de încetare a focului. Trump a mai spus luni, într-o postare cu majuscule pe Truth Social, că speră ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord în această săptămână.
Însă, Volodimir Zelenski a precizat că Ucraina nu va recunoaște controlul de jure al Rusiei asupra peninsulei Crimeea ca parte a vreunui acord, întrucât o asemenea decizie ar fi contrară Constituției ucrainene. Rusia a ocupat Crimeea în 2014 și ulterior a anexat-o.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale
Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul
UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene
Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Ambasada SUA anunță retragerea din cariera diplomatică a lui Kathleen Kavalec. Adjunctul misiunii diplomatice, Michael Dickerson, va ocupa funcţia de Chargé d’affaires ad interim
Zelenski avertizează că „singurul care ar avea de câștigat” dintr-o eventuală retragere a SUA din negocierile de pace „ar fi Vladimir Putin”
INTERNAȚIONAL
Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul
Published
36 minutes agoon
May 20, 2025
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său finlandez, Alexander Stubb, în care cei doi lideri au discutat despre ultimele contacte diplomatice cu partenerii internaționali, inclusiv despre convorbirea recentă cu președintele SUA, Donald Trump, a anunțat Administrația Prezidențială de la Kiev.
Zelenski a subliniat că cel mai important lucru este ca diplomația orientată spre pace să fie bine coordonată și axată pe rezultate concrete.
Cei doi șefi de stat au exprimat un punct de vedere comun potrivit căruia Rusia încearcă să câștige timp pentru a continua războiul și ocupația teritoriilor ucrainene. În acest context, președintele ucrainean a accentuat importanța presiunii internaționale asupra Moscovei pentru a o forța să-și schimbe comportamentul. El a subliniat că sancțiunile contează și și-a exprimat recunoștința pentru punerea lor în aplicare de comunitatea internațională.
Totodată, liderul de la Kiev a reafirmat că Ucraina este convinsă că războiul trebuie să se încheie la masa negocierilor, dar a atras atenția că aceste discuții trebuie să fie bazate pe propuneri clare și realiste. El a adăugat că Ucraina este pregătită pentru orice format de negociere care oferă rezultate, iar dacă Rusia continuă să facă cereri nerealiste și să submineze progresul, trebuie să existe consecințe dure.
Conform comunicatului oficial, președintele Ucrainei urmează să aibă, în cursul zilei, și alte discuții cu partenerii internaționali, într-un efort susținut de coordonare diplomatică pentru obținerea unei păci durabile.
INTERNAȚIONAL
UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene
Published
2 hours agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Uniunea Europeană se așteaptă la o „reacție puternică” din partea Statelor Unite, în cazul în care Rusia continuă să respingă apelurile pentru o încetare a focului în Ucraina, a declarat marți dimineață șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre UE.
„SUA au declarat că dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiționată, vor exista consecințe. Vrem, deci, să vedem aceste consecințe”, a declarat ea cu puțin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe), potrivit Agerpres.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniștrilor apărării din UE, a declarat că este „foarte pozitiv” că administrația SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca și statele europene și Ucraina să fie consultate.
Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca Ucraina să poată negocia de pe o poziție de forță. El susține că țara sa își face datoria din acest punct de vedere, instruind soldați ucraineni și alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.
„Cea mai bună garanție de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată și dotată”, a subliniat el.
Spruds a mai spus că Letonia este una dintre țările care vor să profite de inițiativele Comisiei Europene pentru a-și finanța investițiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent la 5% din PIB.
Președintele ameircan Donald Trump a declarat, luni, după discuția sa telefonică de două ore cu președintele rus Vladimir Putin că dialogul „a decurs foarte bine” și că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile pentru un armistițiu”, subliniind că i-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe lideri europeni de conținutul discuției cu liderul rus și punctând că Vaticanul și-a exprimat interesul de a găzdui negocierile ruso-ucrainene.
Discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut. Reuniunea a reprezentat prima întâlnire față în față a reprezentanților Rusiei și Ucrainei din 2022, imediat după începerea invaziei la scară largă a Rusiei.
Înaintea reuniunii, așteptările privind un progres în negocierile de pace au fost reduse. Atunci, Donald Trump a declarat că nu vor exista progrese în această privință până când el și președintele rus Valdimir Putin nu se vor întâlni.
INTERNAȚIONAL
Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”
Published
2 hours agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Liderii Marii Britanii, Franței și Canadei au condamnat, într-o declarație comună publicată luni, deteriorarea gravă a situației umanitare din Gaza și au cerut Israelului să înceteze campania militară intensificată din enclava asediată.
Cei trei oficiali au denunțat nivelul „intolerabil” al suferinței umane și au criticat dur anunțul recent al autorităților israeliene privind permiterea unei cantități minime de alimente în teritoriu, considerându-l „total inadecvat”.
„Ne opunem ferm extinderii operațiunilor militare ale Israelului în Gaza. Nivelul de suferință umană din Gaza este intolerabil. Anunțul de ieri că Israelul va permite intrarea unei cantități minime de alimente în Gaza este total inadecvat. Facem apel la guvernul israelian să își oprească operațiunile militare din Gaza și să permită imediat intrarea ajutorului umanitar în Gaza. Acest lucru trebuie să includă colaborarea cu ONU pentru a asigura revenirea la livrarea de ajutoare în conformitate cu principiile umanitare. Facem apel la Hamas să elibereze imediat ostaticii rămași pe care îi dețin cu atâta cruzime de la 7 octombrie 2023”, au declarat aceștia.
Liderii au denunțat refuzul Guvernului israelian de a permite accesul ajutorului umanitar esențial pentru populația civilă din Gaza, calificându-l drept inacceptabil și avertizând că această atitudine riscă să încalce dreptul umanitar internațional.
De asemenea, au condamnat ferm declarațiile recente ale unor membri ai Guvernului israelian, care sugerează că, în fața distrugerilor, civilii ar putea începe să se relocheze. Potrivit celor trei lideri, strămutarea forțată permanentă constituie o încălcare gravă a normelor internaționale.
„Israel a fost victima unui atac odioas pe 7 octombrie. Am susținut întotdeauna dreptul Israelului de a-și apăra cetățenii împotriva terorismului. Însă această escaladare este complet disproporționată. Nu vom rămâne pasivi în fața acestor acțiuni scandaloase ale guvernului Netanyahu. Dacă Israelul nu încetează noua ofensivă militară și nu ridică restricțiile privind ajutorul umanitar. Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni țintite”, au adăugat cei trei lideri.
Această intervenție comună, rară, a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului canadian Mark Carney a stârnit o reacție dură din partea lui Benjamin Netanyahu, care i-a criticat pe cei trei lideri într-o declarație transmisă luni seara, scrie Politico Europe.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat furios la adresa liderilor din Franța, Marea Britanie și Canada, după ce aceștia au amenințat cu impunerea unor „sancțiuni țintite”.
„Cerând Israelului să pună capăt unui război defensiv pentru supraviețuirea noastră înainte ca teroriștii Hamas de la graniță să fie eliminați și solicitând, în același timp, crearea unui stat palestinian, liderii de la Londra, Ottawa și Paris oferă o recompensă uriașă pentru atacul genocidar asupra Israelului din 7 octombrie și încurajează comiterea altor atrocități de acest fel”, a scris Netanyahu pe rețelele sociale.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale

Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul

UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene

Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Parlamentul Ungariei a aprobat o lege privind retragerea țării din Curtea Penală Internațională

Ambasada SUA anunță retragerea din cariera diplomatică a lui Kathleen Kavalec. Adjunctul misiunii diplomatice, Michael Dickerson, va ocupa funcţia de Chargé d’affaires ad interim

Zelenski avertizează că „singurul care ar avea de câștigat” dintr-o eventuală retragere a SUA din negocierile de pace „ar fi Vladimir Putin”

Vaticanul, dispus să găzduiască negocierile de pace Rusia-Ucraina. Ofertă salutată de Trump, Zelenski și liderii europeni

Cuscrul lui Trump, Charles Kushner, va fi noul ambasador al SUA în Franța, în ciuda trecutului penal

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ7 days ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ2 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ5 days ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- COMISIA EUROPEANA6 days ago
Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate