Comisia Europeană a publicat astăzi, 23 aprilie, cel de-al patrulea raport privind starea spațiului Schengen, trecând în revistă evoluțiile din ultimul an și stabilind prioritățile pentru anul următor.
„Cei 40 de ani de la crearea sa arată că spațiul Schengen a adus beneficii profunde UE și cetățenilor săi. Acesta este coloana vertebrală a pieței interne a UE și facilitează viața a aproape 450 de milioane de persoane. Anul trecut, Schengen a fost din nou cea mai vizitată destinație din lume, primind peste o jumătate de miliard de vizitatori și stimulând creșterea economică în întreaga Uniune. Aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen consolidează în mod semnificativ economia UE și este o dovadă a faptului că statele membre sunt pe deplin angajate să îmbunătățească în continuare cooperarea în cadrul Schengen”, a transmis Executivul European.
Raportul adoptat astăzi analizează funcționarea spațiului Schengen și reprezintă contribuția Comisiei înainte de Consiliul Schengen din iunie, care va celebra 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen.
În plus, cerințele Schengen au devenit un aspect crucial al procesului de extindere a UE, deoarece toate țările candidate trebuie să dispună de sisteme naționale de guvernanță Schengen pe deplin funcționale până în momentul admiterii lor în UE. Iar eforturile intensificate ale UE au dus la o scădere a trecerilor neregulamentare la frontierele externe ale spațiului Schengen, cu aproximativ 240.000 de detecții – cel mai scăzut nivel din 2021.
Raportul arată că normele Schengen sunt bine aplicate, iar eforturile vor continua în următoarele domenii:
- Consolidarea în continuare a guvernanței politice și operaționale. Împărtășirea unui spațiu fără frontiere interne se bazează pe încredere. Aceasta necesită punerea în aplicare eficientă a normelor convenite și utilizarea unor instrumente, informații, resurse și infrastructuri comune. Comisia va continua să urmărească progresele înregistrate prin intermediul Tabloului de bord Schengen anual și să consolideze în continuare mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. Aceasta include sisteme atât în țările Schengen, cât și în țările candidate la aderarea la UE.
Accelerarea punerii în aplicare a cadrului de digitalizare pentru prevenirea riscurilor de securitate. Acest lucru este esențial pentru viitoarea lansare a sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Continuarea investițiilor în cercetare și inovare este esențială pentru a proteja spațiul Schengen utilizând soluții europene de ultimă generație în viitor. - Adaptarea la evoluția peisajului de securitate prin intermediul unei imagini comune a informațiilor, al unor acțiuni operaționale comune și al unei cooperări mai strânse între autoritățile de aplicare a legii, inclusiv în regiunile de frontieră internă. După cum s-a anunțat în ProtectEU – Strategia europeană de securitate internă, Comisia va depune eforturi pentru crearea unui grup la nivel înalt privind viitorul cooperării operaționale în materie de aplicare a legii în spațiul Schengen.
- Pregătire dincolo de frontierele noastre prin aprofundarea relațiilor cu țările partenere din vecinătatea noastră și din afara acesteia. Europol și statele membre și-au intensificat activitatea în ultimii ani pentru a îmbunătăți transmiterea și prelucrarea informațiilor din țări terțe cheie. Frontex și-a consolidat, de asemenea, sprijinul acordat țărilor candidate.
Măsuri eficiente de returnare a persoanelor care nu au dreptul legal de a rămâne în UE. În 2024, s-a înregistrat o creștere de aproape 12 % a returnărilor resortisanților țărilor terțe care nu au dreptul de ședere în spațiul Schengen, însă rata globală de returnare trebuie să crească în continuare. Pentru a sprijini statele membre, Comisia a realizat anul trecut o evaluare Schengen, identificând cele mai bune practici pentru returnări mai rapide și mai eficiente. - Acțiune coordonată în spațiul Schengen: schimbul rapid și eficient de informații între autoritățile de aplicare a legii rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenire și combatere a criminalității. UE dispune deja de instrumente solide pentru cunoașterea situației și analiza riscurilor, precum EUROSUR și Sistemul de informații Schengen. Comisia, împreună cu coordonatorul Schengen, va continua să sprijine statele membre pentru o cooperare eficientă în ceea ce privește aplicarea operațională transfrontalieră a legii.
„La împlinirea vârstei de 40 de ani, Schengen reamintește că adevărata forță a UE constă în capacitatea sa de a coopera, de a rămâne unită și de a realiza mai multe împreună decât singură. Schengen este una dintre cele mai mari expresii ale ceea ce poate oferi cooperarea europeană – o realizare la care mulți din întreaga lume privesc cu admirație. Viitorul Europei este intrinsec legat de capacitatea noastră de a maximiza cooperarea Schengen, stimulând creșterea economică, asigurând securitatea și protejând libertățile comune care definesc Uniunea noastră”, a mai subliniat comisarul european pentru securitate, Henna Virkunnen.
