România și Bulgaria au intrat miercuri, 1 ianuarie 2025, în mod deplin în spațiul de liberă circulație Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, completând unul dintre obiectivele cheie asumate prin aderarea, în urmă cu exact 18 ani, la Uniunea Europeană.
Astfel, România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00:00, membru cu drepturi depline al spaţiului Schengen.
Aderarea celor două țări la spațiul Schengen cu granițele terestre marchează și o altă premieră pentru un alt stat membru al UE. Grecia, stat membru Schengen de la 1 ianuarie 2000, intră efectiv în zona de liberă circulație cu frontierele interne terestre, alături de Bulgaria și România, după 25 ani de la aderarea la Schengen, aceasta având graniță internă terestră doar cu Bulgaria.
Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria aderă pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
“România este în Schengen cu drepturi depline!“, a exclamat atunci președintele Klaus Iohannis, referindu-se la “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.
Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume.
Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985.
În prezent, Spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Schengen.
