Connect with us

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, mesaj către Ursula von der Leyen: Fiți alături de noi pentru a echipa UE cu un buget ambițios

Published

on

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, a luat astăzi cuvântul în plenul Legislativului privind starea Uniunii Europene și i-a solicitat Ursulei von der Leyen ca Executivul European condus de aceasta să fie alături de Parlamentul European pentru a echipa Uniunea Europeană cu un „buget ambițios, cu un buget puternic”.

„Acum este timpul să consolidăm și mai mult Uniunea Europeană și să o construim mai puternică, mai pregătită pentru viitor. Și instrumentul principal pentru îndeplinirea obiectivelor noastre îl reprezintă bugetul Uniunii Europene. Bugetul este Sfântul Graal care ne va ajuta să ne îndeplinim angajamentele. Fără un buget ambițios, toate angajamentele noastre privind ecologizarea, digitalizarea, sprijinirea tinerilor, sprijinirea fermierilor, o mai bună protejare a granițelor rămân doar vorbe goale. Și, doamnă președintă, peste un an să știți că ne vom aminti cu toții că au fost vremuri grele, dar vom fi judecați în funcție de acțiunile noastre. Tocmai de aceea vă rog să fiți alături de noi, alături de Parlamentul European, pentru a echipa Uniunea Europeană cu un buget ambițios, cu un buget puternic, în așa fel încât să fim la înălțimea așteptărilor pe care oamenii le au de la noi”, a precizat Siegfried Mureșan în timpul intervenției sale în plen.

De asemenea, europarlamentarul liberal a reiterat importanța echipării Uniunii Europene cu resurse proprii de venituri: „Resurse proprii înseamnă că vom avea o Uniunea Europeană mai puternică, mai stabilă, mai solidă. Trebuie să instaurăm resurse proprii cât mai repede, chiar începând cu anul 2021, în așa fel încât să putem plăti costurile crizei și să putem da oamenilor ceea ce le-am promis. Resurse proprii înseamnă că vom putea finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene și vom putea finanța, de asemenea, noile priorități ale Uniunii Europene.”

Parlamentul European se reunește, de luni până în joi, în prima sesiune plenară după perioada verii, aceasta fiind marcată de discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) al președintelui Comisiei Europene, primul astfel de discurs pentru șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Ursula van der Leyen și-a prezentat activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și a prezentaa viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Dezbaterea anuală privind starea Uniunii Europene oferă posibilitatea eurodeputaților de a evalua activitatea și planurile Comisiei Europene și de a se implica în definirea direcției viitoare a UE.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Siegfried Mureșan și Dragoș Pîslaru, co-raportorii PE pentru Mecanismul de redresare a UE: România va beneficia de 30,5 miliarde de euro, însă va putea obține mai multe fonduri dacă va fi puternic afectată de pandemie

Published

on

Parlamentul European propune revenirea la formula inițială concepută de Comisia Europeană pentru ca fondurile de 672,5 miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) să fie accesate într-o perioadă de patru ani (2021-2024) și nu într-un timp de trei ani așa cum au convenit liderii statelor membre la Consiliul European din 17-21 iulie, au anunțat luni eurodeputații Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportori ai Parlamentului European pentru acest mecanism.

În egală măsură, cei doi europarlamentari care vor coordona acest dosar alături de eurodeputatul socialist Eider Gardiazabal Rubial au precizat că statele puternic afectate de criza COVID-19 vor fi prioritizate pentru a obține sprijin, subliniind că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie, atunci țara noastră ar putea obține chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial

Întrebați de CaleaEuropeană.ro despre posibilitatea prelungirii perioadei de acordare a fondurilor și despre banii alocați României, cei doi europarlamentari au arătat caracterul excepțional al acestei facilități de redresare în contextul crizei COVID-19, însă au subliniat că România va beneficia de pe urma acestor prevederi.

“În poziția Parlamentului European, noi am cerut în primul rând ca perioada de angajare a fondurilor să revină la propunerea inițială a Comisiei, să avem patru ani, deci până în 2024, ceea ce avantajează România pentru a putea să nu fie presată mult prea tare de timp. În al doilea rând, din perspectiva prelungirii facilității, discutăm de un instrument care este menit să răspundă la șocul generat de criză și că ne uităm să vedem cum funcționează acest instrument ca răspuns la criză. Eu vreau să cred că acest instrument, dacă va fi implementat bine și dacă va beneficia de resurse proprii ale Comisiei, ar putea să devină o extindere a bugetului comunitar, care să crească ambiția la nivel european. (…) Vom vedea cât de bine implementăm acest program și care este impactul său și după acea vom vedea la nivel politic în Parlament și în Consiliu dacă merită să-l prelungim”, a spus Dragoș Pîslaru.

“Comisia Europeană a propus durata acestui program la patru ani de zile. Consiliul European a redus această perioadă la trei ani. Noi, Parlamentul European, porpunem să revenim la patru tocmai pentru a da guvernelor statelor membre timp pentru a absorbi acești bani. (…) Nu avem nevoie să ne supra-îndatorăm pe termen lung. E foarte bine că țările membre își arată solidaritate. E foarte bine că se creează acest mecanism, însă el are un caracter excepțional determinat de această pandemie”, a spus și Siegfried Mureșan.

Concluziile Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie menţionează fonduri totale de 750 miliarde euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin RRF (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase). Potrivit acestor concluzii, 70% din bani ar urma să fie alocați în anii 2021-2022, iar restul de 30% poate fi realocat către economiile care nu au reușit să facă față crizei economice în baza evoluțiilor economice din anii 2020 și 2021.

Referitor la sumele acordate României prin intermediul mecanismului, Dragoș Pîslaru a făcut câteva clarificări în contextul unor cifre publicate de Bloomberg și care arată că România va primi o alocare inițială de 9,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Potrivit eurodeputatului Renew Europe, suma respectivă reprezintă 70% din granturile ce vor fi acordate României.

“Am făcut niște mici calcule. România are circa 30,5 miliarde de euro alocate pe această facilitate care sunt împărțite în două părți. O parte sunt 13,6 miliarde de euro, care sunt granturi, deci bani nerambursabili, iar diferența reprezentată de împrumuturi. Acele 9 miliarde sunt 70% din banii alocați pe granturi. Propunerea inițială a Comisiei era ca 70% să fie alocați pe cheia actuală, iar 30% să fie alocați în funcție de ce se va întâmpla cu PIB-ul țărilor și cât de puternic ar fi produsul intern brut al țărilor afectate de criză. Practic, țările care vor avea o scădere economică mai mare anul acesta și anul viitor ar putea fi prioritizate pentru restul de 30% din sumă. Noi, în poziția Parlamentului, nu am preluat ca atare această chestiune de 70-30. Ea va fi readusă probabil în discuțiile cu Consiliul”, a explicat Pîslaru.

De cealaltă parte, Mureșan a făcut trimitere la propunerea Comisiei Europene și la ceea ce Parlamentul European își va asuma în negocieri.

“Comisia Europeană a propus drept cheie de alocare următorii trei indicatori: populația fiecărei țări, Produsul Intern Brut și scăderea PIB/ cap de locuitor înainte de pandemie. Consiliul European și noi, Parlamentul, spunem că vrem să cuantificăm efectele pandemiei și să ajutăm statele mai mult afectate de pandemie. De aceea, propunerea noastră este următoarea: banii pe primii doi ani de zile să fie alocați în funcție de ce a fost până acum, iar banii pe ultimii doi ani de zile să fie alocați în funcție de scăderea economică din anii 2020 și 2021. (…) Această cheie de alocare ne garantează că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie și economia României va fi puternic afectată, PIB-ul ar scădea, șomajul ar crește și putem să obținem chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial, dar este de dorit să ne revenim mult mai ușor“, a explicat el, la rândul său.

În încheiere, Siegfried Mureșan a mai spus că Parlamentul European va solicita xplicit comunicare publică intensă privind proiectele finanțate prin acest plan, branduirea lor, etichetarea lor, marcarea lor ca fiind proiecte finanțate din planul european de redresare și reziliență pentru ca oamenii să știe ce a făcut Uniunea Europeană pentru ei din aceste fonduri suplimentare noi. 

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (grupul socialiştilor europeni) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisia pentru bugete şi comisia pentru afaceri economice şi monetare. Ulterior, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Siegfried Mureșan: Mecanismul de Reziliență și Redresare europeană devine una dintre principalele surse de finanțare pentru planul de investiții al României

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE) a prezentat luni proiectul de raport legislativ al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare al Uniunii Europene.
 
Proiectul legislativ, pentru care Siegfried Mureșan este coraportor al Parlamentului European, stabilește domeniile prioritare pe care țările europene le vor putea finanța prin intermediul Mecanismului de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro credite în condiții avantajoase), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


 
“Mecanismul de Reziliență și Redresare a fost propus de Comisia Europeană în luna mai pentru a ajuta țările europene să-și finanțeze planurile naționale de redresare economică după criza generată de pandemia de COVID-19. Este cel mai ambițios instrument de finanțare propus vreodată la nivelul Uniunii Europene, având o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 4 ani.  Rolul nostru, al Parlamentului European, este să adoptăm baza legală a mecanismului, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai repede, iar statele membre să aibă acces la finanțare. Tocmai de aceea am finalizat zilele trecute proiectul de raport legislativ al mecanismului, unde prezentăm domeniile prioritare pe care țările europene le vor putea finanța prin acesta.  Parlamentul European susține volumul total al mecanismului și alocarea pe fiecare țară. Tot ce a fost obținut de președintele Klaus Iohannis în Consiliul European pentru România este susținut de Parlamentul European și nu va fi pus în discuție. Am căzut de acord cu ceilalți colegi coraportori ca mecanismul să se axeze pe șase obiective generale: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineri”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.
 
Pornind de la aceste obiective generale, proiectul de raport cuprinde mai multe domenii și politici prioritate de finanțare care sunt foarte importante pentru România, precum infrastructura, sistemul de sănătate, educația, combaterea sărăciei, tranziția spre o economie verde sau digitalizarea administrativă.
 
De asemenea, mecanismul va sprijini și procesul de aderare a României la zona euro. Concret, Guvernul României va putea finanța prin acest mecanism măsuri care sporesc convergența și reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unică. 
 
“Proiectul de raport al mecanismului, în forma agreată acum, este în deplin acord cu Planul de Investiții și Redresare publicat de Guvernul României. Mecanismul devine, astfel, una dintre principalele surse de finanțare pentru planul de investiții al României. Țara noastră și celelalte state membre vor beneficia în următoarele luni de sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru ca planurile naționale de investiții să fie pe deplin compatibile și din punct de vedere tehnic cu mecanismul de redresare”,  a completat acesta.

Siegfried Mureșan a mai precizat că proiectul de raport mai prevede patru lucruri foarte importante, anume creșterea prefinanțării de la 10% la 20% sau decontarea din fondurile acestui mecanism a măsurilor luate deja anul acesta. De asemenea, nu vor putea fi finanțate proiecte care fac parte din planurile strategice ale țărilor care nu sunt state membre ale UE, iar aceste fonduri vor fi condiționate de respectarea statului de drept.
 
“În primul rând, cerem ca prefinanțarea, adică avansul pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism, să crească la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițială. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile de redresare. În al doilea rând, propunem ca țările europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism și cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, și care respectă criteriile stabilite în mecanism. Spre exemplu, este foarte posibil ca măsurile luate pentru consolidarea sistemului medical de către Guvernul României să fie eligibile pentru decontarea din acest mecanism. De asemenea, proiectul de raport prevede că mecanismul nu va putea finanța proiecte care fac parte din planurile strategice ale țărilor din afara Uniunii Europene și care afectează din punct de vedere strategic sau economic Uniunea Europeană. Nu vrem ca la fondurile din acest mecanism să aibă acces țări terțe care vor să profite de situația economică actuală a Uniunii. Nu în ultimul rând, am insistat ca fondurile europene alocate prin acest mecanism să fie condiționate de respectarea statului de drept. Orice guvern din Uniunea Europeană care va ataca statul de drept și valorile democratice europene trebuie să știe că va avea fondurile europene suspendate”, a mai spus Siegfried Mureșan.
 
Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureșan din partea Grupului PPE, împreună cu alți doi coraportori, Dragoș Pîslaru de la Grupul RENEW, respectiv, Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiștilor Europeni, urmează să fie dezbătut și votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare). După votul din comisii, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.  

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending