U.E.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu pledează pentru o inteligență artificială ”centrată pe om, bazată pe egalitate, drepturi sociale” și ancorată în ”valorile europene”
Published
4 weeks agoon
By
Teodora Ion
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, care are de gestionat portofoliul privind drepturile sociale și competențele, locurile de muncă de calitatea și pregătirea, a participat la o dezbatere prezidată de Comitetul Economic și Social European (CESE), un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai organizațiilor de lucrători și angajatori și ai altor grupuri de interese.
Oficialul executivului european a luat cuvântul în chestiunea dedicată inteligenței artificiale la locul de muncă.
”Atunci când discutăm despre Al, trebuie să investim în cercetare, să simplificăm cadrul pentru întreprinderile europene și să dezvoltăm tehnologii ancorate în datele și valorile europene. În același timp, trebuie să protejăm drepturile lucrătorilor și să asigurăm o Al centrată pe om, bazată pe egalitate și drepturi sociale”, a subliniat Mînzatu în intervenția sa.
When we discuss Al, we must invest in research, simplify frameworks for European companies, and develop technologies rooted in European data and values.
At the same time, we must protect workers’ rights and ensure human-centric Al aligned with equality and social rights. pic.twitter.com/Yj5r1tUuVw
— Roxana Mînzatu (@RoxanaMinzatu) January 23, 2025
Opinia este împărtășită și de Comitetul Economic și Social European, exprimată în documentul intitulat ”Inteligența artificială în folosul lucrătorilor: pârghii pentru valorificarea potențialului și atenuarea riscurilor IA în legătură cu politicile privind ocuparea forței de muncă și piața muncii”.
”Problema inteligenței artificiale și a evoluției sale recente nu acordă o atenție deosebită impactului asupra lucrătorilor și a condițiilor lor de muncă. În timp ce oferă oportunități, evoluțiile legate de inteligența artificială, dacă nu sunt bine anticipate, discutate la cel mai înalt nivel cu reprezentanții lucrătorilor și negociate cu aceștia, pot conduce la o eliminare masivă a locurilor de muncă, la creșterea inegalităților, la intensificarea muncii și la reducerea autonomiei umane și a puterii de decizie, la afectarea sănătății mintale și a condițiilor generale de muncă”, semnalează Comitetul Economic și Social European.
Organismul UE atrage atenția asupra riscului la care pot fi supuse drepturile lucrătorilor ca urmare a dorinței Uniunii Europene de a câștiga această cursă globală cu privire la inteligența artificială.
În acest context, CESE propune implicarea partenerilor sociali în elaborarea ”unui cadru juridic care protejează și care este aplicabil”.
”Conștientizarea utilizării și a riscurilor care decurg din managementul algoritmic (AM) este relativ ridicată. în acest context, lucrătorii solicită dispoziții specifice și negociere colectivă pentru a fi asociați la guvernanța algoritmilor. Este necesar un cadru pentru a preveni practicile abuzive și pentru ca oamenii să păstreze controlul”, mai precizează organismul UE în document.
Respectarea drepturilor omului, a egalității, inclusiv a egalității de gen, a statului de drept și a democrației reprezintă pilonul pe care este construit primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind inteligența artificială adoptat de Consiliul Europei,gardian al drepturilor omului, semnat inclusiv de Uniunea Europeană, SUA sau Regatul Unit.
De altfel, Uniunea Europeană este deschizătoare de drumuri în acest domeniu, având un Act privind inteligența artificială care are ca scop să încurajeze dezvoltarea și adoptarea de sisteme de inteligență artificială sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de cei privați.
Legea contribuie astfel la recuperarea decalajului pe care UE îl are în raport cu alți actori globali, devenind astfel mai competitivă din punct de vedere digital, așa cum este evidențiat și în raportul întocmit de fostul premier italian Mario Draghi.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”
Vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, avertizează: Fără investiții în oameni, digitalizarea devine o oportunitate ratată
Roxana Mînzatu, întâlnire cu președintele BEI: Vom duce la nivelul următor modelele de finanțare, valorificând investițiile private și multiplicând efectele finanțării publice
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu a avut o întâlnire cu reprezentanți din industria auto: Este motorul economiei europene, contribuind la PIB-ul UE cu aproape 1 trilion de euro
67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute
Vicepreședinta CE semnalează: UE se confruntă cu un deficit de peste 1 milion de cadre medicale. Exodul medicilor din România, îgrijorător
PARLAMENTUL EUROPEAN
România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției
Published
2 hours agoon
February 18, 2025By
Diana Zaim
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că pentru o mai bună absorbție a fondurile europene din PNRR, trebuie accelerată implementarea reformelor. Astfel, deputatul european propune cinci măsuri „clare și concrete” pentru ca țara noastră să aibă șasa să valorifice la maximum banii europeni și să nu mai înregistreze întârzieri.
„Până acum, România a absorbit 9,44 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din fonduri. România se află ușor sub media UE din acest punct de vedere. Până acum, în total, au fost absorbite de statele membre peste 300 de miliarde de euro din alocările totale de 722 de miliarde de euro, adică în jur de 40% din sumele totale”, a reamintit europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Potrivit acestuia, există state membre care au întârzieri și mai mari ca România: „Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Olanda, care au primit doar o tranșă, sau Ungaria și Suedia, care nu au primit încă nicio tranșă.”
Țările cu o mai bună implementare: Italia, Croația, Portugalia, Grecia, Cehia, Slovacia sau Spania, care au primit deja până la patru, cinci sau șase tranșe.
„Pentru a crește absorbția fondurilor și a evita pierderea unor sume esențiale pentru dezvoltare, România trebuie să ia măsuri clare și concrete:
- Utilizarea la maximum a asistenței tehnice oferite de Comisia Europeană – Aceasta poate ajuta la depășirea blocajelor administrative și la optimizarea procesului de implementare.
- Întărirea rolului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ca principal coordonator – MIPE trebuie să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a accelera reformele și investițiile prevăzute în PNRR. O mai bună coordonare între ministere și instituțiile implicate este esențială.
- Reformarea administrației publice pentru mai multă eficiență și decizii rapide – Implementarea proiectelor din PNRR depinde de capacitatea administrației de a lua decizii clare și de a reduce birocrația. Este necesară o prioritizare a proiectelor și o mai bună monitorizare a implementării.
- Sprijin pentru restul ministerelor de resort și autorități locale – Pe lângă MIPE, ministerele și autoritățile locale au un rol esențial în derularea proiectelor. O mai bună colaborare între administrația centrală și cea locală poate accelera semnificativ implementarea.
- Transparență și comunicare mai bună cu mediul privat și societatea civilă – Investițiile PNRR trebuie să fie înțelese și susținute de toți actorii implicați. Parteneriatele cu mediul privat și un dialog constant cu societatea civilă pot contribui la implementare mai eficientă.
„PNRR este șansa României de a moderniza infrastructura, digitaliza administrația și îmbunătăți servicii esențiale precum educația și sănătatea. Avem la dispoziție fonduri semnificative, dar trebuie să ne asigurăm că le folosim eficient. Implementarea reformelor și accelerarea proiectelor sunt esențiale pentru a nu pierde această oportunitate”, a conchis deputatul european în mesajul său.
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”
Published
3 hours agoon
February 18, 2025By
Teodora Ion
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a avut o întâlnire la Bruxelles cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză.
Potrivit oficialului european, discuția s-a axat pe ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”:
- Accelerarea implementării programelor din Politica de Coeziune și în particular Fondul Social European Plus (FSE+);
- Fondul Social pentru Climă, mai exact – pregătirea Planului Național Social pentru Climă, ce va sprijini tranziția României către o economie mai verde;
- Utilizarea fondurilor STEP (Platforma Tehnologii Strategice din Europa) pentru finanțarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul inovației, cu un accent special pe sectorul IT.
”Contez pe o colaborare strânsă cu autoritățile române pentru o implementare cât mai eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene”, și-a exprimat speranța Roxana Mînzatu.
Întâlnirea dintre cei doi vine după discuțiile pe care le-au avut la București cu prilejul vizitei pe care Roxana Mînzatu a făcut-o în țara noastră la începutul lunii februarie.
La fel ca în întâlnirea de marți, și atunci Marcel Boloș și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene au discutat despre accelerarea absorbției fondurilor aferente Politicii de Coeziune, sprijinirea persoanelor vulnerabile prin Fondul Social pentru Climă, extinderea programelor sociale și promovarea inițiativelor antreprenoriale, potrivit unui comunicat MIPE.
Marcel Boloș și-a stabilit ca priorități pentru perioada următoare evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027.
”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a fost apelul lansat de Marcel Boloș.
Pentru acest an, calendarul fondurilor europene 2025 prevede apeluri de proiecte de peste 12 miliarde de euro.
U.E.
UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi
Published
4 hours agoon
February 18, 2025By
Andreea Radu
Uniunea Europeană trebuie să-și reformeze în mod radical modul în care operează, astfel încât să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor uriașe pe care le întâmpină, a declarat marți, în Parlamentul European, fostul președinte al Băncii Centrale Europene şi fost premier al Italiei, Mario Draghi, potrivit Agerpres.
„Este tot mai clar că trebuie să acționăm tot mai mult ca și cum am fi un singur stat pentru a depăși provocările UE”, a spus Draghi, care în 2024 a prezentat un raport solicitat de Comisia Europeană referitor la strategia de creștere a competitivității europene.
El a afirmat că răspunsul complex, care implică cercetarea, industria, comerțul și finanțele, va necesita un nivel fără precedent de coordonare între toți actorii implicați: guvernele și parlamentele naționale, precum și Comisia și Parlamentul European.
„Răspunsul la noua situație din jurul UE trebuie să fie rapid, pentru că timpul nu este de partea noastră, cu economia europeană stagnând în timp ce o mare parte a lumii este în creștere. El trebuie să fie pe măsura provocărilor și concentrat pe sectoarele care vor stimula creșterea. Viteza, amploarea și intensitatea vor fi esențiale. Trebuie să depășim barierele interne, să standardizăm, armonizăm și simplificăm reglementările naționale și să promovăm o piață a capitalurilor bazată pe mai multă echitate”, a afirmat fostul premier italian.
Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucția de după cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat, pe 9 septembrie, Mario Draghi, la publicarea unui raport mult așteptat privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.
Documentul menționează că UE are nevoie de investiții suplimentare de 750 – 800 miliarde de euro pe an, de până la 5% din PIB – un nivel mult mai ridicat chiar și față de 1-2% din planul Marshall pentru reconstrucția Europei după Al Doilea Război Mondial.
Nivelurile diferite de subvenții în statele membre afectează piața unică europeană, fragmentarea limitează nivelul necesar pentru a concura la nivel global, iar procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex și lent.
O altă concluzie a raportului este că UE trebuie să stimuleze inovarea și să reducă prețurile energiei, în timp ce continuă decarbonizarea. De asemenea, este nevoie de reducerea dependenței de alte state, în special China, pentru mineralele esențiale, și de sporirea investițiilor în apărare, mai indică raportul Draghi.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități

România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției

Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”

UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi

Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung

Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie

Calea integrării europene a devenit, în fața agresivității Rusiei, mai necesară ca oricând, afirmă Bolojan: Sprijinul pentru R. Moldova este o datorie pentru România

SUA și Rusia au decis, la Riad, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict: Un apel telefonic și o întâlnire “nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”

Alexandru Rogobete: A fost aprobată modificarea Legii Sănătății care permite autorităților locale să finanțeze spitale din comunitate neaflate în subordinea lor

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe

Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA5 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- INTERVIURI2 days ago
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui