U.E.
Viktor Orban se opune cererii Comisiei Europene de suplimentare a contribuțiilor la bugetul pe termen lung al UE: Este ”inacceptabilă”
Published
2 years agoon
By
Teodora IonSolicitarea Comisiei Europene ca statele membre să-și majoreze contribuțiile la bugetul UE este ”inacceptabilă”, a susținut marți premierul maghiar, Viktor Orban, care a apreciat că nu există niciun control asupra fondurilor destinate Ucrainei din aceste contribuții suplimentare, anunță EFE și MTI, citate de Agerpres.
”Este inacceptabil ca Bruxellesul să ofere Ucrainei încă 50 de miliarde de euro ca ajutor, atunci când nu ştim nimic despre folosirea fondurilor EU trimise de la începutul războiului”, a scris Orban pe Facebook, după ce a avut o reuniune prin videoconferinţă pe acest subiect cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, precum şi cu premierii din Belgia, Croaţia, Luxemburg, Slovacia şi Suedia.
Mai mult, Orban consideră că propunerea promovează migrația ilegală și ”sporeşte birocraţia de la Bruxelles”, prin urmare cererile Comisiei Europene ”sunt neserioase şi nu pot intra în discuţie”.
Această nevoie apare în contextul în care Uniunea Europeană s-a confruntat cu o serie de provocări fără precedent de la adoptarea Cadrului Financiar Multianual, în 2020.
Invazia Rusiei în Ucraina, care a provocat consecințe umanitare, economice și bugetare uriașe a avut loc la scurt timp după ce UE a depășit cea mai profundă criză economică mondială din ultimul secol, neavând timpul necesar pentru a-și reveni complet.
Migrația a prins și ea avânt după pandemie, punând la încercare capacitățile de primire și de integrare ale statelor membre. Mai mult, acestea din urmă își vor asuma noi responsabilități în cadrul noului Pact privind migrația și azilul, care implică costuri suplimentare.
Creșterea brusă a inflației și a ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune pe bugetul Uniunii, generând, printre altele o majorare a costurilor de finanțare a NextGenerationEU.
Pe lângă toate acestea, Uniunea Europeană depune eforturi pentru a-și spori autonomia strategică în urma unor perturbări ale lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial, astfel că sunt necesare investiții semnificative pentru a promova competitivitatea pe termen lung în domeniul tehnologiilor esențiale pentru ca UE să-și asigure poziția de lider.
Bugetul blocului european a stimulat un răspuns puternic al UE, prin utilizarea flexibilităților sale limitate și printr-o reprogramare extinsă. Abordarea acestor provocări multiple a împins resursele bugetare europene până aproape de epuizare, împiedicând UE să abordeze chiar și cele mai urgente provocări.
Acestea fiind spuse, Comisia Europeană dorește să consolideze capacitatea bugetară a Uniunii într-un număr limitat de domenii prioritare, astfel încât să poată să-și îndeplinească cele mai importante obiective. Principatele aspecte sunt următoarele:
- Un mecanism pentru Ucraina, bazat pe subvenții, împrumuturi și garanții, cu o capacitate totală de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, menit să răspundă nevoilor imediate ale Ucrainei și să sprijine redresarea și modernizarea țării pe drumul către aderarea la UE.
- O consolidare cu 15 miliarde de euro a bugetului UE pentru abordarea dimensiunilor interne și externe ale migrației, precum și a nevoilor generate de consecințele globale ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru consolidarea parteneriatelor cu principalele țări terțe.
- O platformă ”Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) destinată să promoveze competitivitatea pe termen lung a UE în materie de tehnologii critice, în domeniile tehnologiilor digitale și profunde, al tehnologiilor curate și al biotehnologiei. Pentru o implementare rapidă și eficientă pe teren, această platformă se bazează pe instrumentele existente și le completează, în special InvestEU, Fondul pentru inovare, Consiliul European pentru Inovare (CEI) și Fondul european de apărare. În același timp, introduce noi flexibilități și stimulente pentru fondurile de coeziune și Mecanismul de redresare și reziliență.
- Un mecanism eficient pentru a face față creșterii costurilor de finanțare a instrumentului NextGenerationEU, ca urmare a majorării fără precedent a ratelor dobânzii. Un nou instrument special ”EURI” va acoperi exclusiv costurile care depășesc previziunile inițiale elaborate în 2020.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Șefa diplomației UE cere prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână decizia, așteptând instalarea lui Donald Trump la Casa Albă și opinia acestuia
Șeful de cabinet al lui Viktor Orban, sancționat de SUA pentru acte de corupție. Budapesta denunță o “răzbunare personală” înainte de instalarea lui Trump
Declarații de prietenie și afabilități între premierii României și Ungariei: Ciolacu subliniază rolul “decisiv” al Ungariei în aderarea României la Schengen, iar Orban evocă “o eră nouă a colaborării”
Încetarea războiului din Ucraina este o chestiune de interes economic primordial pentru Europa, afirmă premierul ungar Viktor Orban
Premierul Marcel Ciolacu îl primește la Palatul Victoria pe omologul său Viktor Orban
Comisia Europeană menține suspendarea fondurilor europene destinate Ungariei pentru că Budapesta nu a soluționat toate problemele legate de respectarea statului de drept
INTERNAȚIONAL
Șefa diplomației UE cere prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână decizia, așteptând instalarea lui Donald Trump la Casa Albă și opinia acestuia
Published
2 hours agoon
January 18, 2025By
Andreea RaduȘefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat vineri că nu există niciun motiv pentru a renunța la sancțiunile împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână prelungirea acestora, așteptând instalarea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA și exprimarea unei opinii din partea acestuia cu privire la sancțiuni, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Avem neapărat nevoie de sancțiuni. Acesta este modul nostru de presiune (asupra Rusiei) și ar fi foarte ciudat să renunțăm la el”, a spus Kallas în fața presei. Referindu-se la eventualele negocieri de pace ruso-ucrainene pentru care pledează Trump, șefa diplomației UE a estimat că, „oricum ar fi negocierile, ne vom afla în mod clar într-o poziție mai slabă” dacă sancțiunile contra Rusiei sunt ridicate.
„Contextul nu s-a schimbat. Vladimir Putin nu și-a schimbat obiectivele și nimic nu s-a schimbat pe teren. Așadar, nu există niciun motiv pentru ridicarea sancțiunilor”, a insistat ea, în timp ce se apropie data de 31 ianuarie, când expiră ultimul termen de șase luni la finalul căruia statele UE trebuie să prelungească valabilitatea sancțiunilor impuse Rusiei.
Premierul ungar Viktor Orban, un apropiat atât al viitorului președinte american Donald Trump cât și al președintelui rus Vladimir Putin, refuză să-și dea acordul pentru prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei.
„A sosit moment să aruncăm sancțiunile pe fereastră și să stabilim un sistem de relații fără sancțiuni cu Rusia”, a spus Orban vineri, într-un interviu acordat postului public de radio ungar.
Anterior, ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a declarat la Bruxelles că Ungaria nu a decis încă dacă va sprijini prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei care expiră la sfârșitul acestei luni și consideră că UE ar trebui să ia o hotărâre în această chestiune numai după consultări cu administrația Trump.
„Cred că este absolut firesc ca înainte să decidem asupra prelungirii pentru încă șase luni să întrebăm noua administrație americană cum vede viitorul regimului de sancțiuni. Nu există încă o decizie privind poziția Ungariei pe acest subiect. Noi dorim să ne abținem de la o decizie până când vom ști cum vede administrația americană viitorul regimului de sancțiuni’ împotriva Rusiei”, a estimat ministrul ungar într-o declarație acordată presei.
De la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, UE a aprobat 15 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și pregătește în prezent al 16-lea pachet. Sancțiunile trebuie reînnoite la fiecare șase luni și decizia de prelungire necesită un vot unanim din partea celor 27 de state membre ale UE.
Sancțiunile care expiră luna aceasta privesc diverse sectoare ale economiei ruse și înghețarea activelor deținute de Banca Centrală a Rusiei în UE, active estimate la circa 200 de miliarde de euro.
Donald Trump se află deja pe poziții dificile în raport cu aliații europeni, solicitându-le acestora să aloce 5% din PIB pentru apărare și revendicând mai multe pretenții teritoriale, inclusiv intenția de a achiziționa sau a anexa prin forță insula autonomă daneză Groenlanda
U.E.
Ministrul german al apărării Boris Pistorius consideră insuficient un buget al apărării de 2% din PIB
Published
4 hours agoon
January 18, 2025By
Andreea RaduMinistrul apărării german Boris Pistorius a afirmat vineri că un buget militar de 2% din produsul intern brut (PIB) este insuficient și că este nevoie de majorarea acestui buget la cel puțin 3% din PIB, în special pentru a se putea menține gradul de modernizare al armatei germane, relatează DPA, potrivit Agerpres.
„Avioane, forțe terestre, tehnologii cibernetice – acestea sunt întrebările care se pun acum”, a spus Pistorius în timpul unei vizite la șantierele ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) de la Wismar, unde sunt produse submarine.
El a adăugat că cerințele NATO de la statele sale membre trebuie să fie îndeplinite într-un anumit orizont de timp pentru a se atinge capacitatea deplină de descurajare.
„Aceasta este măsura spre care ar trebui să ne orientăm și atunci când aceasta costă 3% sau mai mult. Concentrarea este pe obiectiv”, a subliniat demnitarul german.
Boris Pistorius a anunțat că Germania va trebui să-și suplimenteze semnificativ cheltuielile pentru apărare pe termen mediu, în contextul în care fondul pentru modernizare militară expiră în 2028.
„Odată ce acest fond se termină, vom avea nevoie de cel puțin 85 de miliarde de euro începând din 2028. Aceasta înseamnă cu 30 de miliarde euro mai mult decât în prezent”, a explicat ministrul german într-un interviu pentru publicația Süddeutsche Zeitung.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.
În 2024, cheltuielile militare germane au atins pentru prima dată nivelul de 2% din PIB, o regulă fixată de NATO în 2014 în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. Aceasta s-a datorat în special unui fond special de 100 de miliarde de euro decis de Olaf Scholz la câteva zile după declanșarea războiului rus la scară mare în Ucraina în februarie 2022, pentru a reînarma Germania și a moderniza apărarea sa.
În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.
INTERNAȚIONAL
Polonia vrea să coopereze „cât mai strâns posibil” cu SUA, în ciuda unor „dificultăți obiective”, afirmă Donald Tusk
Published
6 hours agoon
January 18, 2025By
Andreea RaduPremierul polonez Donald Tusk a declarat vineri, cu câteva zile înainte de învestirea președintelui american ales, Donald Trump, că va căuta să coopereze „cât mai strâns posibil” cu Statele Unite, în ciuda unor „dificultăți obiective”, notează AFP, potrivit Agerpres.
Polonia, membră a UE și NATO, este unul dintre principalii aliați ai Kievului în fața armatei ruse de la începutul invaziei teritoriului ucrainean, în februarie 2022.
Trump, care își preia luni mandatul, a insistat că va pune capăt rapid luptelor, imediat după preluarea mandatului. Ceea ce stârnește îngrijorări în Ucraina că ar putea fi obligată să facă concesii teritoriale majore în schimbul păcii.
Vineri, Tusk a promis „cea mai strânsă cooperare posibilă cu Statele Unite, cu Canada, atât în contextul războiului din Ucraina, dar și mai larg”.
Vorbind alături de premierul britanic Keir Starmer, Tusk a adăugat că cei doi lideri vor lucra pentru a se asigura că relațiile transatlantice sunt „la cel mai înalt nivel posibil, indiferent de dificultățile sau incertitudinile uneori obiective”.
Tusk și Starmer au anunțat lansarea negocierilor privind „un nou tratat de securitate și apărare între Regatul Unit și Polonia”.
„Este vorba în special despre aprofundarea legăturilor dintre industriile noastre de apărare”, le-a declarat Starmer jurnaliștilor.
Polonia este singurul stat membru al NATO care alocă 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, și-a exprimat săptămâna trecută susținerea față de apelul lui Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre, printre care și Germania.
„Nu este locul meu să solicit partenerilor NATO să urmeze exemplul Poloniei în ceea ce privește cheltuielile militare (…) dar fără îndoială că poziția agresorului (…) ar fi incomparabil mai proastă dacă capacitățile individuale ale diferitelor țări din NATO ar fi astăzi mult mai importante și dacă ar corespunde potențialului nostru economic real”, a subliniat Tusk.
În ultimii ani, Polonia a semnat o serie de contracte cu Statele Unite pentru achiziționarea de echipamente militare, în special elicoptere de atac Apache și tancuri Abrams.
În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
De asemena, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Șefa diplomației UE cere prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână decizia, așteptând instalarea lui Donald Trump la Casa Albă și opinia acestuia
Ministrul german al apărării Boris Pistorius consideră insuficient un buget al apărării de 2% din PIB
Secția ATI de la Spitalul Militar din București, reabilitată cu sprijinul PNRR, anunță președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților: Reprezintă mai mult decât o realizare tehnică
Polonia vrea să coopereze „cât mai strâns posibil” cu SUA, în ciuda unor „dificultăți obiective”, afirmă Donald Tusk
Rusia și Iran au semnat un parteneriat strategic pentru o nouă ordine care să înlocuiască “dictatul” și “hegemonia” Occidentului
Snow Meeting 2025. Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic
Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski avertizează că Europa se află “sub asaltul Rusiei”: Alegerile din România, “un apel la trezire”
Echipa de cercetare a PE, coordonată de Victor Negrescu, prezintă 10 provocări care vor marca anul 2025 la nivel european: „Fără un proiect serios la nivelul UE, totul devine abstract”
Veniturile bugetare, mediul de afaceri, eficiența energetică și educația și forța de muncă, direcțiile care necesită consolidare în vederea aderării României la OCDE (analiză FIC)
Sprijinul lui Musk pentru extrema-dreaptă este ”complet inacceptabil”, subliniază Olaf Scholz: ”Amenință democrația”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
Trending
- U.E.1 week ago
Precedentul din România: Un fost comisar european sugerează că alegerile din Germania ar putea fi anulate dacă legile sunt eludate și duc la interferențe
- ENERGIE1 week ago
Răzvan Nicolescu: Fabrica Prime Batteries, vizitată de vicepreședintele CE, are potențialul de a deveni cel mai mare proiect industrial românesc de după Revoluție
- SUA4 days ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Vicepreședintele Comisiei Europene, la București: România este una dintre cele mai industrializate țări din Europa. Prin reindustrializarea Europei, vom consolida sectoarele strategice românești
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump