Viktor Orban solicită Comisiei Europene să ramburseze Ungariei cheltuielile aferente protecției frontierelor: Este responsabilitatea UE de a contribui la eforturile noastre

Premierul ungar Viktor Orban şi-a reluat marţi solicitarea adresată Comisiei Europene de a rambursa Ungariei cheltuielile aferente protecției frontierelor, potrivit Agerpres.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şeful executivului ungar susţine că până acum măsurile de protecţie a graniţelor Ungariei au devenit un „exemplu” în Europa.

„O nouă criză legată de migraţie se desfăşoară la porţile Uniunii Europene. Aşa cum ştiţi, utilizarea hibridă a migraţiei provine din Belarus, iar evacuarea dezastruoasă a forţelor de securitate în Afganistan poate aduce o criză şi mai gravă decât cea la care am asistat în 2015”, a menţionat Viktor Orban.

Mai mult, el a subliniat că, în opinia sa, singurul lucru căruia i se datorează actuala „stabilitate fragilă” a UE este „faptul că Ungaria, împreună cu alte state membre, protejează cu succes frontierele externe ale Uniunii noastre”.

Numai Ungaria a cheltuit până acum pentru protecţia frontierelor cel puţin 590 de miliarde de forinţi (1,64 miliarde euro) din bugetul său naţional, a scris Viktor Orban. Acesta a ţinut să remarce că ţara sa a fost printre primele care a construit un gard fizic la frontieră, „ceea ce s-a demonstrat în ultimii ani că poate apăra siguranţa cetăţenilor UE şi a Uniunii Europene ca întreg”.

„De-a lungul timpului, măsurile de protecţie a frontierei ungare au devenit exemplare”, a spus el, argumentând că gardurile frontaliere sunt acum construite şi în Grecia, Spania, Bulgaria, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia.

Ungaria a decis să-şi asume responsabilitatea deplină pentru stoparea migraţiei ilegale de-a lungul secţiunii sudice a frontierei externe a UE. „Acum, este responsabilitatea UE de a contribui corect la eforturile şi cheltuielile noastre”, şi-a încheiat scrisoarea Viktor Orban.

Reamintim că premierul ungar Viktor Orban se află în coliziune cu majoritatea omologilor săi occidentali încă de la debutul crizei migrației, în 2015, tensiunile și contrele politice escaladând adesea pe marginea marilor dosare europene, fie că este vorba de situația statului de drept, libertatea mass-media, drepturile comunității LGBTIQ sau fondurile europene.

Citiți și: Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

În context, la începutul lunii octombrie, Parlamentul European și-a exprimat solidaritatea puternică cu Lituania, Polonia și Letonia, precum și cu alte țări UE vizate de încercările regimului belarus de a direcționa un număr substanțial de migranți și refugiați către frontierele externe ale UE – având ca rezultat reținerea a sute de persoane după ce au trecut ilegal în UE și chiar moartea unor persoane.