Schimbările politice din Statele Unite şi Israel au însemnat pentru Ungaria pierderea unor aliaţi conservatori, a declarat într-un interviu acordat postului american Fox News premierul ungar Viktor Orban, care constată că a devenit ”oaia neagră” a UE pentru că se opune unei societăţi de tip ”post-creştin şi post-naţional” şi consideră o insultă la adresa poporului ungar includerea Ungariei de către preşedintele american Joe Biden în rândul ”regimurilor totalitare”, relatează Agerpres.
Prin respingerea migraţiei, Ungaria s-a împotrivit majorităţii statelor Uniunii Europene, care ”au decis să deschidă un nou capitol în istoria lor, pe care ele îl numesc noua societate”, un nou regim ”post-creştin şi post-naţional” bazat pe existenţa mai multor comunităţi, a remarcat Viktor Orban în interviul acordat jurnalistului Tucker Carlson, gazdă de talk-show-uri politice la Fox News, a consemnat publicația maghiară MTI.
”Nu avem cum să ştim dacă rezultatul acestuia va fi bun sau rău, dar cred că este foarte riscant (…) Fiecare naţiune are dreptul să-şi asume riscul sau să-l respingă. Noi, ungurii, am decis să nu riscăm”, iar această decizie a fost cauza ”atacurilor dure” împotriva Ungariei şi ”de aceea reputaţia mea (în UE) este foarte rea (…) Sunt tratat ca oaia neagră a UE”, a explicat premierul ungar.
Referindu-se la declaraţia din octombrie anul trecut în care preşedintele american Joe Biden a calificat Ungaria (şi Polonia) drept ”regimuri totalitare”, Viktor Orban o consideră o ”insultă personală la adresa poporului ungar (…), dar, cum el este preşedintele Statelor Unite, noi trebuie să fim decenţi, respectuoşi şi să spunem clar că ceea ce face el este jignitor”.
Relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi SUA sunt ”în esenţă foarte bune”, mai ales în domeniul apărării, în cel economic şi comercial, ”aşadar totul este bine, cu excepţia politicii atunci când liberalii sunt la guvernare la Washington”, a rezumat Viktor Orban.
Statele central-europene ”construiesc o societate de foarte mare succes (…), dar fundamentele ei sunt foarte diferite de ceea ce ar fi dorit multe ţări occidentale”, iar liberalii occidentali ”nu pot accepta ca în interiorul civilizaţiei occidentale să existe o alternativă naţional-conservatoare care este mai reuşită în viaţa de zi cu zi decât viziunea liberală asupra lumii”, de aici rezultând atacurile lor la adresa acestor state, a mai remarcat şeful guvernului de la Budapesta.
Premierul maghiar Viktor Orban se află în coliziune cu majoritatea omologilor săi occidentali încă de la debutul crizei migrației, în 2015, tensiunile și contrele politice escaladând adesea pe marginea marilor dosare europene, fie că este vorba de situația statului de drept, libertatea mass-media, drepturile comunității LGBTIQ sau fondurile europene. De asemenea, Orban este criticat și pentru relațiile economice apropiate cu Rusia sau China.
Ungaria a adoptat recent un proiect de lege care restricţionează accesul tinerilor la reprezentări ale altor obiceiuri sexuale decât heterosexualitatea şi la referiri la alte identităţi de gen decât cea atribuită la naştere, fapt care i-a atras critici din partea liderilor occidentali la ultimul summit european, din iunie 2021. Mai mult, premierul maghiar s-a arătat dispus să refuze fondurile europene de redresare dacă acestea sunt condiționate de abrogarea legii anti-LGBT.
Ungaria lui Viktor Orban este unul dintre cele două state europene la adresa cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul Uniunii privind riscul încălcării valorilor fundamentale, în timp ce partidul său a părăsit atât familia politică pan-europeană a Partidului Popular European, cât și grupul omonim din Parlamentul European. În acest context, Orban s-a arătat dispus să creeze o nouă facțiune conservatoare la nivel european, criticând PPE-ul că și-a pierdut vocația creștin-democrată.
Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind statul de drept, publicat luna trecută, remarcă punerea în aplicare a strategiei anticorupție în Ungaria, însă atrage atenția că pluralismul mass-mediei se află în pericol.
