FONDURI EUROPENE
Viorica Dăncilă: Ne-am propus să avem o rată de absorbție a fondurilor europene de 72,5% în perioada 2014-2023
Published
7 years agoon
Viorica Dăncilă, liderul eurodeputaților social-democrați români a vorbit într-un interviu acordat Calea Europeană despre măsurile pe care guvernul dorește să le ia pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene. Printre primii pași ce urmează a fi realizați până la sfârșitul acestui an se numără ”lansarea call-urilor pentru proiecte” și ”acreditarea autorităților de management”, a declarat Viorica Dăncilă.
Eurodeputatul PSD a susținut, totodată, că pentru perioada 2014-2023, guvernul și-a propus drept țintă o rată de absorbție a fondurilor europene de 72,5%. Printre măsurile avut în vedere de actuala guvernare se numără și ”o lege a funcționarului public care lucrează cu fonduri europene”.
”A fost o sesiune plenară cu multe rapoarte care influențează viața românilor și a României, printre care, așa cum ați menționat, se află și raportul van Nistelrooij (n.r. raportul ”Investiții în locuri de muncă și creștere economică – Maximizarea contribuției Fondurilor Structurale și de Investiții Europene” al lui Lambert van Nistelrooij). Cu un buget de 554 de miliarde de euro, fondurile structurale și fondurile de investiții europene constituie principalul instrument de investiții în Uniunea Europeană – o sursă vitală de investiții în statele membre, având drept rezultat crearea de locuri de muncă, dar și o politică de coeziune în ce privește eliminarea decalajelor de dezvoltare între rural și urban, toate acestea conducând la o coeziune din punct de vedere teritorial, social și economic.” a declarat europarlamentarul.
”După cum vedem, Europa trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere politic, economic și social și de aceea trebuie să avem în vedere atragerea de fonduri și de politici eficiente care să conducă la eliminarea diferențelor de dezvoltare, la coeziune socială, la o politică socială și crearea de locuri de muncă. (…) Pentru a realiza această politică de coeziune, a folosi eficient fondurile structurale, este foarte important să avem un schimb de bune practici pe proiectele care aduc plus-valore la nivel european și a căror eficiență am văzut-o la alte state membre.”, a mai susținut eurodeputatul.
”Referitor la România, noi am fost al 11-lea stat membru care am semnat Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că avem un document de lucru în ce privește atragerea de fonduri europene și politica de coeziune. Noi ne-am propus ca în următoarea perioadă să avem o absorbție de fonduri europene de 72,5% în perioada 2014-2023, urmând ca acel target de 100% să fie atins în perioada 2021-2023 (…). Fondurile europene, împreună cu Fondul suveran de dezvoltare și investiții și cu bugetul general consolidat vor constitui premizele pentru reducerea cu 15% a diferențelor dintre urban și rural. (…), de a aduce cât mai mulți români în clasa de mijloc și de a reduce riscul de sărăcie la un număr de 1,5 milioane de români. (…)”, a susținut eurodeputatul.
Viorica Dăncilă a prezentat și primii pași ai guvernului în acest sens:
”Trebuie să ne gândim și la folosirea complementară a fondurilor europene și, de asemenea, la implicarea administrației la toate nivelurile în utilizarea banilor europeni pentru că nu este nevoie ca numai guvernul să atragă fondurile europene. Avem nevoie de o mobilizare și la nivel local, dar și a beneficiarilor privați pentru a folosi aceste fonduri și a avea un target social și economic.”, a argumentat eurodeputatul.
De asemenea, primele măsuri sunt deja în planul guvernului, a adăugat europarlamentarul, precizând ”lansarea call-urilor pentru aceste proiecte, lucru pe care vrem să îl realizăm până la finele lui 2017”și ”acreditarea autorităților de management”.
”Considerăm că este necesară o lege a funcționarului public care lucrează cu fonduri europene care să stabilească atât drepturi, cât și obligații”. Aceștia ”trebuie să fie oameni foarte bine pregătiți, care să știe să îndrume, dar și să utilizeze eficient fondurile europene”.
”Eu cred că în perioada următoare, absobția de fonduri europene va fi privită cu foarte multă atenție și pașii pe care îi vom face sunt pași siguri, cu termene. Dacă nu încercăm acum să intrăm pe făgașul normal și nu vom avea fonduri europene, atunci nu vom avea nici ceea ce ne-am pus în program. O parte din programul Guvernului PSD se bazează pe fonduri europene, fonduri de dezvoltareși investiții și bugetul general consolidat. O prioritate va consta în accesarea de fonduri europene, cum pentru aici, la Bruxelles, o va constitui politica de coeziune pentru că noi românii suntem direct interesați.(…) Este nevoie de un efort conjugat”, a conchis eurodeputatul.
.
You may like
Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”
Secretarul general al Guvernului îi îndeamnă pe funcționarii publici să le explice mai mult oamenilor beneficiile aderării României la OCDE: Nu se vorbeşte suficient despre acest proiect de ţară
Nicolae Ciucă: Parcursul României în UE, materializat în proiecte mari de infrastructură, care au generat apetitul investitorilor, deschiderea mediului de afaceri și oportunități de dezvoltare economico-socială la nivel local
Portugalia: Liderul de centru-dreapta Luis Montenegro a fost desemnat premier după aproape un deceniu de guvernare socialistă sub Antonio Costa
PE a aprobat raportul politicii de coeziune 2014-2020, negociat în numele S&D de Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională: Nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă
Dan Motreanu, mesaj din Parlamentul European: Consolidarea politicii de coeziune drept principal instrument al dezvoltării europene, absolut necesară
FONDURI EUROPENE
Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027
Published
4 weeks agoon
February 27, 2024By
REDACTIAMinistrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.
La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.
Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.
Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.
Săptămâna trecută, Adrian Câciu a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.
FONDURI EUROPENE
Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune
Published
2 months agoon
January 16, 2024Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.
Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.
Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.
Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:
- au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
- a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
- îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
- creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
- a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
- a protejat 17 milioane de persoane
- a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
- a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.
Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.
De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.
De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.
FONDURI EUROPENE
AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole
Published
3 months agoon
January 9, 2024Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).
Astfel, în perioada 2 noiembrie – 5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.
În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.
Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 €.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.
Concrete & Design Solutions
Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European
Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF
Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior
Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”
Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE
Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării
Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european
Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”
Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată
Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială
Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”
Trending
- ALEGERI EUROPENE 20247 days ago
Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor
- EDITORIALE1 week ago
Reprezentarea Estului Europei la vârful NATO și UE: În ce moment de cotitură al istoriei euro-atlantice suntem?
- ALEGERI EUROPENE 20247 days ago
Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îndeamnă „să lăsăm diferențele” și să alegem o administrație „pentru ca Bucureștiul să se dezvolte și cetățenii să simtă că trăiesc într-o capitală europeană”
- ROMÂNIA1 week ago
Ministerul Educației investește 30 milioane de euro prin PNRR în construcția de campusuri școlare rurale