Connect with us

Vlad Nistor

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul Uniunii Europene și la standardele europene este esențială, este mesajul transmis de eurodeputatul Vlad Nistor, raportor al grupului PPE din Parlamentul European pentru raportul privind stadiul actual al relațiilor UE-Turcia, în cadrul unei întâlniri de lucru cu reprezentanții partidului turc AKP, potrivit unei postări pe Facebook.

 

În calitate de raportor alternativ al grupului PPE pentru Turcia, Vlad Nistor a primit, la Bruxelles, pentru o întâlnire de lucru, o delegație a partidului de guvernământ de la Ankara, compusă din trei oficiali: dl. Efkan Ala, președinte al Deprtamentului de relații externe al AKP și fost ministru de interne al Republicii Turcia, dl. Zafer Sarıkaya, membru al Parlamentului Turciei si vicepreședinte pentru afaceri externe al AKP și dl. Ruhi Açıkgöz, președinte al reprezentanței AKP.

Potrivit eurodeputatului român, discuțiile s-au centrat pe stadiul actual al relațiilor UE-Republica Turcia, prezentate pe larg în raportul pe Turcia al Parlamentului European de anul acesta, pe care Vlad Nistor l-a negociat, ca raportor PPE, cu celelelte grupuri politice.

„În cadrul întrevederii am precizat faptul că Turcia este un partener foarte important pentru Uniunea Europeana, în special pe latura economică, dar și un foarte apropiat partener strategic și de securitate, prin apartenența sa la NATO. Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul comunitar și la standardele europene, insistând pe armonizarea legislației pe drepturile omului din Turcia cu cea a UE este esențială”, menționează Vlad Nistor.

În context, eurodeputatul român precizează că delegația turcă si-a exprimat interesul de a continua negocierile de aderare la UE, de a extinde cooperarea politică și economică cu Uniunea și de a găsi împreună o soluție pe termen lung la problema migrației care afectează ambele părți.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), luni, în plenul Parlamentului European, cu ocazia unei dezbateri asupra situației drepturilor omului și a statului de drept în această țară. 

„Trăim într-o lume extrem de bizară, trăim într-o lume cu provocări enorme, trăim într-o lume în care Europa se confruntă după atâtea zeci de ani cu un adevărat război, iar guvernul de la Ankara știe să joace o carte politică și diplomatică bazându-se în mod esențial pe argumentele sale militare și economice, dar mai ales pe argumentele sale diplomatice. Toate acestea, însă, împreună cu calitatea de aliat al Republicii Turcia cu cele mai multe dintre țările noastre, ca membru al NATO nu exonerează guvernul de la Ankara din responsabilitatea încălcării atât de flagrante, repetate și agresive a drepturilor omului și a tuturor principiilor statului de drept. Iar ceea ce în ultima vreme guvernul de la Ankara face în raport cu Republica Cipru și în raport cu Grecia depășește cu totul imaginația cuiva spera să trăiască într-o lume a păcii”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor. 

Deși relațiile UE-Turcia s-au îmbunătățit ușor în ultima vreme, deputații europeni sunt îngrijorați de deteriorarea continuă a drepturilor fundamentale și a statului de drept în această țară.

În acest sens, în cadrul unei dezbateri, luni, cu comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, deputații europeni au avertizat Turcia că trebuie să își îmbunătățească situația drepturilor omului și a statului de drept dacă se dorește continuarea negocierilor de aderare.

Din cauza lipsei de eforturi pro-democratice, negocierile de aderare cu Turcia au fost efectiv în impas din 2018.

Plenul va vota marți asupra unei rezoluții în contextul raportului anual privind Turcia. 

 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre

Published

on

© vladnistor.ro

Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre pentru stabilitatea regională, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro. 

Întrebat despre preferința țărilor estice din Uniunea Europeană pentru opțiunea transatlantică în detrimentul motorului franco-german, eurodeputatul Vlad Nistor a arătat ca nu doar contextul regional, respectiv comportamentul agresiv al Federației Ruse, a justificat această înclinație, ci și reechilibrarea atenției NATO, în special a SUA, asupra statelor din partea de sud a Flancului Estic și asupra Mării Negre, o zonă a cărei importanță geostrategică a crescut odată cu exacerbarea tensiunilor din zonă.

„Contextul a făcut ca opțiunea transatlantică în partea aceasta a lumii să fie mult mai consistentă decât era înainte. Ceea ce s-a întâmplat foarte important este că și din partea cealaltă, de la Washington sau din marile capitale europene occidentale, atenția acordată Flancului Estic s-a schimbat. A fost aberant, însă, din prima clipă, faptul că Alianța se gândea la consolidarea părții de nord a Flancului Estic, țările baltice și Polonia, și abia acum și-au dat seama că de fapt, în afară de intervenții formale, cu excepția scutului de la Deveselu, mai există pe Flancul Estic și țări precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria și că acesta nu este complet decât până la capăt. Și importanța Turciei, care face parte tot din acest flanc, crește pentru NATO, înțelegându-se acum un lucru care se discută de la începutul acestui mileniu, adică creșterea importanței geostrategice a Mării Negre, pentru că multe tensiuni esențiale pentru lumea de astăzi și pentru lumea de mâine pot pleca din această zonă. Ori Alianța a înțeles în sfârșit importanța sa”, a explicat Vlad Nistor. 

Amintim că România a cerut în repetate rânduri, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. 

În acest sens, România găzduiește pe teritoriul său un Grup de Luptă al NATO cu prezență înaintată (Battle Group Forward Presence – BGFP), condus de Franța și mobilizat ca parte a Forței de Reacție Rapidă, declanșată pentru prima oară după summit-ul Alianței din 25 februarie, prin trimiterea în țara noastră a unui detașament de 500 de militari din partea națiunii din Hexagon, țara care asigură comanda militară a „vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați.

De asemenea, drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Astfel, pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, Portugalia a trimis 222 de militari, iar Olanda va trimite aproximativ 200 de militari.

Și SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.

România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, peste 3.000 de militari care provin din SUA, Franța, Belgia și Portugalia, în timp ce recent Marea Britanie a dislocat 150 de militari și patru avioane de luptă pentru conducerea misiunii de poliție aeriană întărită a Alianței.

Săptămâna trecută, România și Polonia au pledat  la Varșovia, pentru tranziția de la prezență înaintată la apărare înaintată NATO pe flancul estic, inclusiv cu prezență militară aliată permanentă, un pas considerat necesat pentru consolidarea substanțială pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic.

În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul extremismelor de dreapta sau de stânga

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Poziția centrală a Partidului Popular European (PPE) este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul apariției în ultima vreme a extremismelor de dreapta sau de stânga, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro, înaintea Congresului PPE de la Rotterdam. 

Întrebat despre viitorul PPE, în perspectiva influenței exercitate în Uniunea Europeană în contextul în care configurația guvernelor statelor membre nu mai arată în prezent predominanța popularilor europeni, ci o imagine destul de neomogenă, cu socialiști, conservatori sau alianțe de partide de diferite culori politice exercitând puterea, Vlad Nistor a evidențiat rolul pe care partidul transnațional îl poate juca în continuarea pentru echilibrarea diferitelor tendințe:

„(Viitorul este) complicat. Singurul lucru cert este că vom avea un nou președinte în persoana lui Manfred Weber. Dincolo de asta, (viitorul) depinde în mare măsură de felul în care decidenții politici din toate partidele PPE, din toate țările UE, vor ști să se compatibilizeze cu noile realități, pe de-o parte, iar pe de alta, depinde și de ce va face PPE. Pentru că nu este în momentul său de absolută glorie. Nu este în momentul în care să poată pune la masă pe șeful guvernului german, pe președintele Franței și pe președintele Italiei, cum se întâmpla cu 15 ani în urmă. PPE nu mai este în acel moment. Asta se vede și în numărul membrilor grupului PPE din Parlamentul European și, cu toate acestea, Partidul Popular European a dat, și sunt convins că și la următoarele alegeri (europene) va da din nou, cei mai mulți membri ai Parlamentului European. Este adevărat că de multe ori în Parlamentul European sunt tot felul de alianțe împotriva PPE, dar există și momente în care decide împreună cu alte partide, grupuri politice democratice. Pentru că până la urmă despre asta este vorba: vedem în ultima vreme tot felul de extremisme, fie că sunt de dreapta, fie că sunt de stânga, ori poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului și al Europei.”

Congresul Partidului Popular European (PPE) va avea loc la 31 mai și 1 iunie 2022 la Rotterdam, în Olanda.

Co-găzduit de Christen-Democratisch Appèl (CDA), președintele PPE Donald TUSK și secretarul general al PPE Antonio LÓPEZ-ISTÚRIZ, Congresul se va concentra pe apărarea democrației și reafirmarea valorilor PPE.

Totodată, Congresul va alege președinția PPE, inclusiv președintele, vicepreședinții, trezorierul și secretarul general.

Manfred Weber (CSU, Germania), în prezent președintele grupului PPE din Parlamentul European, candidează pentru funcția de președinte al formațiunii transnaționale. Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează, politicieni din mai multe state membre, printre care și România: Esther de Lange, CDA, Țările de Jos; Mariya Gabriel, GERB, Bulgaria; Esteban Gonzalez Pons, Partido Popular, Spania; Johannes Hahn, Die Volkspartei, Austria; Andrzej Halicki, Platforma Civică, Polonia; David McAllister, CDU, Germania; Siegfried Mureșan, PNL, România, Petteri Orpo, Kokoomus, Finlanda;  Franck Proust, Les Républicains, Franța;  Dubravka Šuica, HDZ, Croația; și Antonio Tajani, Forza Italia, Italia.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA11 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.14 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE16 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA16 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending