Opt țări membre ale Uniunii Europene au solicitat joi, într-o declarație comună, consolidarea măsurilor pentru a întări pregătirea în fața amenințărilor militare, hibride, teroriste și infracționale, anunță EFE, citat de Agerpres.

În textul semnat de miniștrii de interne, pregătire civilă și reziliență din Belgia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda și Suedia, difuzat de surse diplomatice, este menționată ”urgența imediată” de a asigura o UE ”pregătită și rezilientă”.

Declarația mai amintește, în egală măsură, interferența și alte ”întreruperi” cauzate de dezastre naturale sau provocate de om, ”în contextul evenimentelor geopolitice și climatologice”, și reliefează importanța menținerii unei abordări care să implice ”întreaga societate”.

Țările semnatare recunosc că pregătirile în astfel de situații nu fac parte din instrumentarul Uniunii Europene, ci sunt responsabilități ale statelor membre, dar subliniază modificarea caracterului crizelor, care au devenit ”din ce în ce mai transfrontaliere și intersectoriale”, fiind caracterizate de o complexitate ridicată, fapt ce reclamă o coordonare la nivel european.

”Ritmul acțiunilor noastre”, spun semnatarii, ”ar trebui să se alinieze cu urgența provocărilor pe care le avem în față”.

Cele opt țări se angajează să coopereze pentru o abordare multidisciplinară coordonată, ”dezvoltând și implementând o agendă comună de coaliție”.

Astfel, își vor concentra eforturile, spun ele, pe ”împuternicirea cetățenilor” ca esență a pregătirii și a rezilienței, printr-o abordare intersectorială, care vizează toate pericolele existente și ”reunește o gamă largă de instrumente destinate să avertizeze, să protejeze și să ducă la conștientizare”.

La începutul lunii mai, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a punctat că Europa trebuie să aibă capacitatea de a se apăra nu doar împotriva amenințărilor militare clasice, ci și împotriva celor clasice, printr-o abordare cuprinzătoare, de tip 360 de grade.

De altfel, Comisia Europeană a oferit cetățenilor o serie de orientări care să îi ajute pe aceștia să facă față amenințărilor emergente, prezentând o strategie în acest sens.

Concret, strategia include 30 de acțiuni-cheie și un plan de acțiune detaliat pentru promovarea obiectivelor Uniunii pregătirii, precum și dezvoltarea unei „culturi a pregătirii prin concepție” în toate politicile UE.

Prin urmare, strategia se axează pe o abordare integrată a tuturor riscurilor, o abordare la nivelul întregii administrații, care reunește toți actorii relevanți, la toate nivelurile de guvernare (local, regional, național și UE) și o abordare la nivelul întregii societăți, care reunește cetățenii, comunitățile locale și societatea civilă, întreprinderile și partenerii sociali, precum și comunitățile științifice și academice.

Președintele francez Emmanuel Macron a discutat joi cu președintele chinez Xi Jinping despre tensiunile comerciale și războaiele din Ucraina și Gaza, informează Politico Europe.

Macron i-a cerut lui Xi să acorde companiilor franceze un acces mai mare pe piața chineză și să nu impună tarife producătorilor francezi de coniac, care sunt ținta unei anchete comerciale chineze în curs.

”Investițiile chineze sunt binevenite în Franța. Dar companiile noastre au nevoie de condiții de concurență echitabilă în ambele noastre țări”, a scris Macron într-o postare pe rețelele sociale.

”Am convenit să avansăm cât mai rapid cu putință în problema coniacului, care este esențială pentru producătorii noștri”, a adăugat el.

Săptămâna trecută, ministrul economiei, Eric Lombard, a ridicat, de asemenea, problema cu vicepremierul chinez He Lifeng în timpul unei întâlniri la Paris. Discuția lor de șase ore nu a condus la o rezolvare a disputei legate de coniac, He subliniind că autoritățile chineze vor decide asupra fondului cazului.

Ancheta privind alcoolul este văzută în general ca o răzbunare pentru a pedepsi Franța pentru că a fost principalul sponsor al tarifelor UE impuse în octombrie anul trecut asupra mașinilor electrice chinezești. Aceasta ar trebui să se încheie în iulie.

Macron se va deplasa săptămâna viitoare în Vietnam, Indonezia și Singapore, într-o vizită pe care un oficial de la Elysee a descris-o ca fiind o oportunitate de a-și spori influența în regiunea Indo-Pacific, într-un moment în care ”China devine din ce în ce mai agresivă, în special în disputele comerciale și teritoriale”.

De asemenea, Macron s-a angajat să colaboreze cu China pentru a ajunge la o ”încetare imediată și necondiționată a focului” în Ucraina.

Făcând apel la pace și securitate în Orientul Mijlociu, Macron a declarat că Franța și China vor lucra împreună la pregătirea unei conferințe care va avea loc în iunie la New York pentru o soluție cu două state.

La rândul său, președintele chinez Xi Jinping a declarat că țara sa este pregătită ”să lucreze cot la cot cu Europa pentru a face față provocărilor globale și pentru a obține mai multe rezultate benefice atât pentru cele două părți, cât și pentru lume”, informează AFP și EFE, citate de Agerpres.

China și Franța ”trebuie să valorifice oportunitățile de aprofundare a cooperării în domeniile tradiționale” (aeronautică și energie nucleară) și ”să extindă cooperarea în domeniile emergente, cum ar fi tehnologia digitală, dezvoltarea verde, biomedicina și economia de argint (care îi vizează pe seniori, n.r.)”, a continuat liderul chinez.

Dialogul dintre cei doi președinți are loc înainte de summitul dintre Uniunea Europeană și China, programat pentru luna iulie și pe fondul tensiunilor comerciale apărute ca urmare a tarifelor impuse de Trump.

În timp ce Trump a decretat o pauză în aplicarea celui mai sever regim tarifar pentru alte țări din lume – inclusiv UE – China caută parteneri care să o ajute să contracareze imensele presiuni comerciale venite din partea Casei Albe.

Unii dintre liderii blocului european susțin îndepărtarea de SUA și crearea unor legături mai strânse cu diferiți parteneri globali, însă alții susțin că este mai bine ca blocul să rămână aproape de Washington.

Premierul italian Giorgia Meloni, care insistă că Europa trebuie să păstreze o ”abordare pragmatică, constructivă și deschisă” față de Casa Albă, a călătorit la Washington unde a fost primită de președintele Donald Trump.

De cealaltă parte, premierul spaniol Pedro Sanchez a mers în luna aprilie în China, țară pe care a descris-o drept ”un partener fundamental pentru noi atunci când vine vorba de a face față celor mai mari provocări ale lumii”.

Ultimul summit de acest tip a avut loc la Beijing în 2023. 

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit joi Premiul Timișoara pentru Valori Europene, cea mai înaltă distincție a municipiului, acordată personalităților care susțin valorile fundamentale europene.

Roberta Metsola a fost apreciată pentru atitudinea sa fermă în momente de criză, sprijinul necondiționat pentru Ucraina și Republica Moldova Moldova și eforturile sale constante pentru aderarea României la spațiul Schengen.

În discursul său de acceptare, Roberta Metsola s-a declarat încântată să se afle la Timișoara, un oraș “care a modelat nu numai povestea României, ci și pe cea a Europei”.

“Săptămâna trecută, am văzut Europa pe străzile din Timișoara și București, oameni cu drapele europene, scandând și celebrând locul României în inima Uniunii noastre. Ieri, în București, am avut plăcerea de a-l întâlni pe președintele ales Dan și l-am felicitat pentru victoria sa în alegeri. Știu că el împărtășește convingerea că Europa este mai mult decât simplă geografie. Ca toți cei de pe străzi săptămâna trecută și ca noi toți de aici, știm că Europa este o casă a valorilor comune. O alegere, o credință în libertate, în demnitate, în justiție. Este ceva ce trăim și respirăm, nu doar ceva ce moștenim. O promisiune pe care o predăm mai departe. Un proiect pe care îl construim, împreună, în fiecare zi”, a subliniat Metsola.

Ea a continuat, evidențiind simbolul reprezentat de Timișoara, “orașul de unde a început Revoluția din 1989, un oraș care cunoaște prețul libertății și puterea noilor începuturi”.

“Accept această distincție în numele întregului Parlament European, al colegilor mei, și al celor care lucrează în fiecare zi pentru a apăra valorile care ne unesc ca europeni. Pentru că acest premiu este mai mult decât o recunoaștere – el este o responsabilitate. O reamintire a faptului că Europa și valorile pe care le susținem nu pot fi niciodată garantate. Când europenii au votat în iunie anul trecut, ei au trimis un mesaj clar despre felul de Europă pe care o vor, iar mesajul acela a avut ecou încă o dată duminică aici, în România. Oamenii cer rezultate, ei vor o Europă care funcționează, care face viața mai simplă, nu mai grea, o Europă care conduce în ceea ce privește locuri de muncă bune, șanse mai bune și șanse corecte la construirea unui viitor, o Europă care protejează frontierele, valorile și oamenii săi”, a mai adăugat președinta Parlamentului European.

Ea a ținut să mulțumească României pentru sprijinul acordat cetățenilor ucraineni și celor moldoveni, care trăiesc sub amenințarea constantă a Rusiei.

Roberta Metsola s-a referit și la aderarea României la spațiul Schengen, pentru care țara noastră a așteptat mai mult de un deceniu. “A fost o greșeală – nu din partea Parlamentului European, noi am sprijinit aderarea – care nu ar trebui să se repete”, a insistat ea, referindu-se la amânarea aderării României la Schengen.

“Timișoara, mulțumesc foarte mult pentru această onoare”, a încheiat, în limba română, președinta PE.

Laureata din acest an a fost aleasă de un juriu format din figuri marcante ale scenei culturale, diplomatice și juridice românești: Iulia Motoc (Haga), judecător în cadrul Curții Penale Internaționale, Cristian Măcelaru (Koln), directorul muzical al Orchestre National de France, Simona Miculescu (Paris), ambasador, președinte al Conferinței Generale a UNESCO, Anca Miruna Lăzărescu (München), regizoare și scenaristă, Adriana Babeți (Timișoara), scriitoare și critic literar, Dominic Fritz, primarul Timișoarei. 

Premiului Timișoara pentru Valori Europene a fost înființat de către Municipiul Timișoara pentru a onora personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene. Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut, pentru înmânarea premiului.