UE și China au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru cooperarea în domeniul economiei circulare. Această foaie de parcurs definește acțiunile pe care atât UE, cât și China le vor întreprinde pentru a le pune în aplicare până în 2024 în temeiul Memorandumului de înțelegere UE-China privind economia circulară.

Acțiunile prezentate în foaia de parcurs se concentrează asupra materialelor plastice, inclusiv asupra negocierilor în curs de desfășurare pentru un tratat global privind materialele plastice, dar și asupra lanțurilor valorice ale bateriilor și asupra refabricării.

„Tranziția către economia circulară este o provocare globală și necesită schimbări majore în toate țările din întreaga lume. Prin această foaie de parcurs, continuăm colaborarea noastră fructuoasă cu China pentru a impulsiona economia circulară și a crea noi oportunități pentru o producție și un consum mai durabile. Un angajament mai strâns și continuu cu China este esențial pentru a realiza nu numai economia circulară, ci și alte ambiții comune în materie de mediu“, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Primul atelier de lucru privind tranziția către o economie circulară pentru materialele plastice în UE și China este planificat pentru luna mai 2024. În cadrul acestuia se vor discuta mai detaliat aspecte legate de proiectare și de abordarea ciclului de viață în cadrul economiei circulare, de măsurile UE și China privind materialele plastice de unică folosință și de cele mai recente evoluții privind materialele plastice biobază, biodegradabile și compostabile. În cursul anului 2024 vor urma ateliere de lucru privind lanțurile valorice ale bateriilor și refabricarea.

Foaia de parcurs comună a fost convenită în marja Forumului Mondial al Economiei Circulare, între directorul general pentru Mediu al Comisiei Europene și vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă din China. Aceasta va fi revizuită în cadrul următorului dialog la nivel înalt privind economia circulară.

Rusia a respins prin veto o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea tuturor națiunilor să prevină o cursă periculoasă a înarmării nucleare în spațiul cosmic, calificând-o drept ”un spectacol murdar”, conform The Guardian.

Rezoluția, promovată de Statele Unite și Japonia, ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte sau să desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, care sunt deja interzise în conformitate cu un tratat internațional din 1967.

”Veto-ul de astăzi ridică întrebarea: De ce? De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă? Ce ați putea să ascundeți?”, a declarat ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, după vot.

Reacția diplomatului american vine după ce Vladimir Putin a spus că Moscova nu are vreo intenție de a desfășura arme nucleare în spațiu.

Ambasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, a respins rezoluția, calificând-o drept ”complet absurdă și politizată” pentru că nu merge suficient de departe în interzicerea tuturor tipurilor de arme în spațiu.

Votul în Consiliul de Securitate, format din 15 membri, a fost de 13 voturi pentru, Rusia s-a opus și China s-a abținut.

Rusia și China au propus un amendament care ar cere tuturor țărilor, în special celor cu capacități spațiale importante, ”să interzică pentru totdeauna amplasarea de arme în spațiul cosmic și amenințarea cu utilizarea forței în spațiul cosmic”.

Însă SUA s-au opus, iar după vot Nebenzia a declarat: ”Amândoi au fost de acord: „Vrem o interdicție privind amplasarea de arme de orice fel în spațiul cosmic, nu doar a armelor de distrugere în masă. Dar voi nu vreți asta. Și permiteți-mi să vă pun aceeași întrebare. De ce?”

Ambasadorul american a declarat înainte de vot că lumea abia începe să înțeleagă ”ramificațiile catastrofale ale unei explozii nucleare în spațiu”.

The U.S. and Japan-drafted UN Security Council resolution on preventing nuclear weapons in space has received support from more than 60 Member States.

We understand the catastrophic consequences of a potential nuclear detonation in space and look to the Security Council to…

— U.S. Mission to the UN (@USUN) April 24, 2024

Aceasta ar putea distruge ”mii de sateliți operați de țări și companii din întreaga lume – și ar putea anihila serviciile vitale de comunicații, științifice, meteorologice, agricole, comerciale și de securitate națională de care depindem cu toții”, a spus Linda Thomas-Greenfield.

Citiți și: SUA au informat aliații din Europa că Rusia dezvoltă o armă anti-satelit, care nu este una “activă” și o amenințare imediată la adresa securității. Biden a dispus un angajament diplomatic direct cu Kremlinul

Ambasadoarea SUA la ONU a anunțat rezoluția SUA-Japonia în martie după ce, la mijlociul lunii februarie,  Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, John Kirby, a declarat că SUA au informații că Rusia dezvoltă o armă antisatelit, despre care Washingtonul crede că nu este încă operațională.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat joi că Alianța Nord-Atlantică, prin intermediul Corpului de Dislocare Rapidă Italia (NRDC-ITA) a desfășurat, în perioada 15-24 aprilie, exercițiul Eagle Overland 24 (EAOV24), cu scopul de a testa procedurile de trecere a frontierelor cu mijloace militare auto în Slovenia, Ungaria și România, precum și de a verifica sistemele de comunicații și informatică.

Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și NATO Force Integration Unit (NFIU) au sprijinit desfășurarea exercițiului pe teritoriul României, arată sursa citată într-un comunicat.

EAOV24 a reprezentat un important pas înainte în ceea ce privește interoperabilitatea, atât în faza de planificare, cât și în cea de execuție.

Acest exercițiu a fost un nou exemplu al colaborării dintre aliați în contextul activităților simultane desfășurate de NATO în regiune, conchide sursa citată.

Mobilitatea militară este o dimensiune de interes major la nivelul Alianței Nord-Atlantice, atât din perspectiva procedurilor de trecere a granițelor, cât și din perspectiva necesității unei infrastructuri cu utilizare duală civil-militară pentru a putea transporta echipamente militare.