Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ziua în care ultimul mare acord din era Războiului Rece a intrat în istorie. SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare

Published

on

© Kremlin

Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 între SUA și URSS a intrat vineri în istorie, după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.

La 2 august 2019, la iniţiativa americană, îşi încetează validitatea Tratatul semnat la 8 decembrie 1987 la Washington de către Uniunea Sovietică şi SUA privind lichidarea rachetelor cu rază intermediară”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului de Externe rus, citat de AFP și TASS, scrie Agerpres.

La foarte scurt timp, a venit și un anunț din partea secretarului de Stat al SUA, Mike Pompeo. “La 2 februarie, SUA au acordat Rusiei şase luni pentru a reveni la respectarea Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF). Rusia nu a făcut acest lucru, aşadar tratatul încetează astăzi. Rusia poartă întreaga responsabilitate. SUA nu vor fi parte a unui tratat pe care alţii îl încalcă. Prioritatea noastră este securitatea Statelor Unite, a cetăţenilor noştri şi a aliaţilor şi partenerilor noştri“, a declarat acesta, într-un comunicat.

O reacție este așteptată și din partea NATO, secretarul general Jens Stoltenberg având programată o conferință de presă. În paralel, Consiliul Nord-Atlantic a emis o declarație, țările aliate asigurând că NATO va ”răspunde într-un mod măsurat și responsabil la riscurile pe care racheta rusească 9M729 le aduce securității aliate”.

Amintim că Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni – data de 2 august 2019, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

În acest cadru, miniștrii Apărării din țările NATO au adoptat la finalul lunii iunie o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Ulterior însă, președintele rus Vladimir Putin a semnat la 3 iulie decretul privind retragerea țării sale din Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Tratatul INF, semnat în 1987 în anii Războiului Rece de președintele Statelor Unite Ronald Reagan și liderul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov, a reprezentat sfârşitul unei confruntări nucleare în Europa, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.

Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord. Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BRAZILIA

Liderul unui trib indigen din Amazonia, propus la Premiul Nobel pentru Pace pentru viața dedicată în scopul protejării pădurii amazoniene

Published

on

© Wikipedia

Un grup de antropologi şi ecologişti din Brazilia l-a propus pe şeful tribului Kayapo, Raoni Metukire, pentru Premiul Nobel pentru Pace pe 2020, pentru eforturile depuse de acesta toată viaţa în scopul protejării pădurii amazoniene, informează Reuters, potrivit Adevărul.ro.

Raoni, un simbol inconfundabil al Amazonului, a devenit cunoscut în plan internaţional ca un apărător al mediului, în anii ’80, avându-l pe Sting alături.  

La 89 de ani, Raoni a pornit la drum din nou în acest an, căutând ajutor pentru stoparea incendiilor care au distrus pădurea amazoniană. El consideră că de vină pentru incendii sunt planurile preşedintelui Jair Bolsonaro de dezvoltare a Amazoniei şi asimilare a populaţiei indigene.  

Fundaţia Darcy Ribeiro, care poartă numele unuia dintre primii antropologi ai Braziliei, a anunţat că l-a propus oficial pe Raoni Comitetului Nobel, care decide cine obţine premiul annual.  

Reprezentanţii fundaţiei i-au scris şi preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru a-i cere susţinerea în privinţa nominalizării lui Raoni.

Şeful indigen s-a întâlnit în acest an de două ori cu Macron, care a criticat dur practicile Braziliei cu privire la mediu la summit-ul G7 de la Biarritz, unde liderii celor mai industrializate țări au convenit acordarea unui ajutor financiar de 20 de milioane de dolari pentru conservarea Pădurii Amazoniene, mistuită de incendii.

Continue Reading

SUA

Politico Europe: OMC a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au primit undă verde să impună tarife Uniunii Europene prin câștigarea, la Organizația Mondială a Comerțului, a unei dispute pe fondul subvențiilor acordate de UE gigantului aeuronatic Airbus.

Decizia, asupra căreia nici reprezentanții companiei Airbus și nici Comisia Europeană nu au dorit să comenteze rezultatul, a fost confirmată de patru oficiali europeni, transmite Politico Europe.

Potrivit acestora, Statele Unite au câștigat dreptul de a aplica Uniunii Europene tarife punitive de miliarde de euro, în condițiile în care subvențiile acordate au afectat negativ poziția economică a SUA, daune pe care Washington-ul le evaluează la 11 miliarde de dolari.

Hotărârea pune capăt unei dispute de zeci de ani cu privire la faptul că țările UE subvenționează ilegal avioanele Airbus prin acordarea de împrumuturi cunoscute sub numele de ”ajutor de lansare”.

Decizia OMC nu este nici publică, nici autorizată pentru publicare. Nu comentăm zvonurile cu privire la un raport care nu este public“, a declarat un purtător de cuvânt al Airbus. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că a fost ”comunicat Statelor Unite că Uniunea Europeană este pregătită să lucreze la o soluție echitabilă și echilibrată pentru industriile aeronautice respective“.

Statele Unite au depus pentru prima dată o plângere la Geneva împotriva UE în 2006. Washingtonul a estimat că valoarea daunelor rezultate din subvențiile UE care sunt încă în vigoare se ridică la 11 miliarde de dolari.

O plângere paralelă a UE, care pretinde subvenții ilegale ale SUA pentru Boeing, are o întârziere de aproximativ 6 luni.

UE se așteaptă ca rezultatul acestui caz să ofere blocului european dreptul de a răspunde cu propriile tarife anul viitor și speră să încheie un acord cu Washington pentru ridicarea sancțiunilor.

Pe de altă parte, decizia OMC vine la scurt timp după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice.

Totodată, hotărârea va complica și misiunea lui Phil Hogan, irlandezul desemnat de von der Leyen să fie viitorul comisar european pentru comerțAcesta va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare a țării a ajuns la destinație, în Extremul Orient, pentru a alimenta cu electricitate platformele petroliere din regiune

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare a Rusiei a ajuns la punctul final al destinaţiei sale din Extremul Orient, după o călătorie de trei săptămâni şi de 5.000 de kilometri, a anunţat sâmbătă Corporaţia pentru Energie Nucleară a Federaţiei Ruse, Rosatom, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse, potrivit Agerpres.

Menită să alimenteze dezvoltarea producţiei de hidrocarburi în zonele extrem de izolate ale Rusiei, centrala este de fapt o barjă uriaşă denumita “Akademik Lomonosov”, după cercetătorul rus din secolul al 18-lea, Mihail Lomonosov. Ea a plecat în 23 august din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentată cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, mic oraş din Siberia, în districtul autonom Ciukotka.

“Akademik Lomonosov”, o barjă de 21.000 de tone fără motoare proprii, a fost tractată de mai multe nave de-a lungul călătoriei sale. Centrala nucleara plutitoare este compusă din doua reactoare cu o capacitate de 35 MW fiecare, apropiată de cea a spărgătoarelor de gheaţă cu propulsie nucleară, faţă de o capacitate de 1.000 de MW pentru un reactor obişnuit al unei centrale nucleare de ultimă generaţie.

Confrom AFP, ”Akademik Lomonosov” are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonosov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending