Eurodeputatul Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Liberal pentru fonduri europene și dezvoltare regională cu 1583 de voturi. 

”Bătălia importantă pentru mine și partidul meu a fost în 2004, când, la 37 de ani, am ajuns primarul municipiului Arad, iar de atunci am ținut steagul valorilor creștin- liberale în care am crezut și cred astfel încât, în patru mandate, am reușit să modernizez un oraș și am primit confirmarea să ajung în poziția de eurodeputat. Putem spune că am crescut odată cu țara. Fac parte din generația decrețeilor, dar pentru noi revoluția a fost începutul unei noi vieți. Sunt omul care a ținut steagul în 16 decembrie în Timișoara, dar sunt și omul care a ținut steagul partidului în fiecare bătălie. Putem spune că ne-am îndeplinit, noi, cei din Rezoluția Română, obiectivele de țară: intrarea în NATO și UE. Astăzi avem o mare oportunitate să lucrăm la al treilea mare proiect de țară, modernizarea României. Prin modul în care a lucrat președintele României, putem spune că avem în cadrul financiar 2021-2027 50 de miliarde de euro, iar mâine, în prezența președintei Ursula von der Leyen, premierul României, Florin Cîțu, va semna un proiect de 29 de miliarde. Dacă adăugăm și cele 10 miliarde din Programul Național de Investiții, putem spune că românii au la dispoziție, prin munca noastră, peste 90 de miliarde de euro. Militez pentru unitate în interiorul partidului, cu președintele României, și unitate cu românii”, a transmis Gheorghe Falcă în discursul său de candidatură.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad în perioada 2004-2019, funcție la care a trebuit să renunțe după câștigarea unui mandat de europarlamentar la alegerile europene din mai 2019.

Din calitatea de primar, Falcă a fost membru al Comitetului European al Regiunilor, participând la formarea politicilor la nivel european. Ca primar al Aradului, Gheorghe Falcă a reușit să dezvolte și să modernizeze orașul și a realizat cea mai mare investiție finanțată din fonduri europene din învățământul românesc.

Acesta este în prezent membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) ale Parlamentului European. De asemenea, este membru și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE. Gheorghe Falcă este, de asemenea, membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (DSEE) și în Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

UPDATE 21.22 Diferența dintre SPD și CDU/CSU continuă să se mărească. Ceea ce a început  ca o competiție umăr la umăr s-a transformat într-un avans de un punct procentual pentru SPD, clasat acum la 25,5%. Verzii sunt în scădere față de cifrele inițiale, ajungând la 13,8%.

UPDATE 21.00 Potrivit celor mai recente proiecții, SPD este acum cotat la 25,2%, în vreme ce CDU/CSU a obținut 24,6% dintre sufragii, Verzii menținându-se peste 14%.

UPDATE 20.11. Imaginea capătă din ce în ce mai multă acuratețe, ultimele exit-polluri arătând un sensibil avans al SPD (24,9%) în fața consevatorilor (24,7%). Verzii au cunoscut și ei o ușoară modificare procentuală, fiind cotați acum la 14,6%.

Social-democraţii (SPD) şi conservatorii (CDU/CSU) sunt umăr la umăr la alegerile legislative de duminică din Germania, relevă două sondaje realizate la ieşirea de la urne şi difuzate de posturile publice de televiziune, potrivit agenţiilor internaţionale de presă, citate de Agerpres. 

Potrivit unui exit poll prezentat de postul de televiziune ZDF, social-democraţii lui Olaf Scholz sunt creditaţi cu 26% din voturi, în timp ce creştin-democraţi conduşi de Armin Laschet ar fi obţinut 24% din sufragii, informează Euronews, Deutsche Welle și Politico Europe.

Într-un alt exit-poll, prezentat de postul de televiziune ARD, cele două formaţiuni sunt la egalitate, cu câte 25% din voturi.

Conform aceluiaşi exit-poll, verzii au obţinut 15%, iar liberal-democraţii (FDP) şi extrema-dreaptă (AFD), câte 11%. Stânga radicală (Die Linke) este cotată cu 5% din voturi.

Primele reacții

UPDATE 20.30 Armin Laschet, candidatul conservatorilor pentru funcția de cancelar, a revendicat dreptul de a forma o coaliție, arătându-și totuși nemulțumirea față de ”aceste rezultate”, potrivit Deutsche Welle. 

Acesta i-a mulțumit Angelei Merkel pentru munca sa. ” “Pentru prima dată după 16 ani, Angela Merkel nu a mai candidat la funcția de cancelar. Șaisprezece ani foarte buni pentru Germania și de aceea vreau să îi mulțumesc în primul rând cancelarului german Angela Merkel pentru munca sa”, a declarat el într-un discurs. Dar, era clar pentru noi că, fără ea în funcție, va fi o campanie electorală strânsă. Urma să fie la egalitate. Și exact asta s-a întâmplat”, a acceptat Laschet.

Acesta anticipează că ”pentru prima dată, vom avea un guvern german cu trei parteneri de coaliție, iar noi, ca CDU, am primit un mandat clar din partea alegătorilor noștri: un vot dat pentru Uniune este un vot dat împotriva unui guvern de stânga. De aceea, vom face tot ce ne stă în putință pentru a forma un guvern german condus de CDU.”

De cealaltă parte, Olaf Scholz s-a arătat mulțumit față  de rezultat. ”Desigur că sunt mulțumit”, a precizat acesta la sediul SPD, completând că este ”un real succes”. Scholz a mai spus că rezultatul arată clar că cetățenii doresc o schimbare ” și mă vor pe mine cancelar”, informează Politico Europe. 

”Am vrut mai mult”, a declarat candidatul Verzilor la funcția de cancelar, Annalena Baerbock, după aflarea celui mai bun rezultat electoral din istorie al grupului (conform proiecțiilor inițiale).

Candidatul Alternativei pentru Germania (AfD), Tino Chrupalla, a  clamat ”un rezultat solid”. ”Avem un nucleu de alegători pe care ni l-am consolidat” a precizat acesta, adăugând că obiectivul partidelor tradiționale de a îndepărta AfD din Bundestag a eșuat în mod clar. Co-liderul Alice Weidel a subliniat comentariile sale, spunând: “În ciuda tuturor profețiilor de nenorocire”, AfD nu a fost eliminat din Bundestag. Weidel a spus că partidul său a fost dezavantajat în aceste alegeri, în timp ce Verzii au fost ”favorizați” de mass-media.

Aceasta  a spus că rezultatul slab în comparație cu sondajele de la începutul verii s-a datorat propriilor greșeli de la începutul campaniei, într-un ecou al emoției din sală potrivit căreia, deși Verzii au reușit să-și sporească cota de voturi cu 6 puncte procentuale de data aceasta, ar fi putut fi mult mai bine .

Drept de vot au avut aproximativ 60,4 milioane de persoane. Aproximativ 650.000 de voluntari au fost detașați la 88.000 de secții de votare din întreaga țară pentru a distribui buletinele de vot și a ajuta la numărarea voturilor după închiderea urnelor la ora 18.00. Primul vot a desemnat direct candidatul preferat pentru a-i reprezenta districtul, 299 la număr, în Parlament. Al doilea vot este folosit pentru a alege un partid și determină componența Bundestagului. Orice partid care obține mai mult de 5% din voturi are garantat un loc în camera inferioară a parlamentului, Bundestag.

Prezența la vot la alegerile federale germane este, de obicei, mai mare decât la alegerile locale și de stat. Cea mai mare prezență la vot a avut loc în 1972, când 91,1% dintre alegători s-au prezentat la urne pentru realegerea cancelarului SPD Willy Brandt. Cea mai scăzută prezență la vot a fost înregistrată în 2009 (70,8%), când Merkel a câștigat a doua oară alegerile. Se estimează că prezența la alegerile din acesta an va fi de 76%, similară cu cea de la alegerile de acum patru ani.

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Liberal pentru Sănătate cu 1178 de voturi.

”Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene, să construim noi spitale, să dotăm cabinetele medicilor de familie, să digitalizăm sectorul de sănătate, să îmbunătățim activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, să facem condiții mai bune pentru români în sistemul de sănătate românesc”, a transmis Bușoi în discursul său de candidatură susținut în cadrul Consiliului Național al PNL.

Cu vastă experiență în acest domeniu, Cristian Bușoi deține un titlu de doctor în Sănătate publică și management sanitar, fiind absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie, Timișoara, potrivit CV-ului său. 

Acesta a ocupat în perioada 17 iunie 2013-27 februarie 2014 funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), după ce, în perioada 2007-2013 s-a ocupat de politicile europene din poziția de eurodeputat în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și în cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

În 2014, acesta a candidat pentru un nou mandat de eurodeputat pe listele PNL, reușind să ocupe în Parlamentul European titulatura de membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

În prezent, acesta este președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Legislativul european și responsabil al Comisiei de Mediu şi Sănătate din Parlamentul European pentru relația cu Agenția Europeană a Medicamentului, după ce, în 2019, a reușit să își asigure un nou mandat de europarlamentar din partea Partidului Național Liberal.

În egală măsură, acesta a fost desemnat la finalul lunii iunie 2020 președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European, grup care a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice.

Din calitatea de raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, acesta a condus negocierilor interinstituționale pentru acest program emblematic cu un buget de 5,1 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

Un sondaj realizat de think tank-ul VoteWatch Europe la mijlocul lunii octombrie a anului trecut l-a clasat pe Cristian Bușoi  în rândul celor mai influenți europarlamentari români.