Connect with us

ROMÂNIA

Ziua Regalității: 10 Mai, o zi cu triplă semnificație istorică pentru România

Published

on

©️ Familia Regală/ Instagram

Ziua de 10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015, ea având o triplă semnificație istorică pentru țara noastră: începutului domniei principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (10 mai 1866), proclamarea independenței de Stat (10 mai 1877) și încoronarea lui Carol I drept primul rege al României (10 mai 1881).

Ziua de 10 Mai are o semnificaţie deosebită în istoria poporului român, potrivit site-ului www.familiaregala.ro, ea fiind sărbătoare naţională în perioada în care forma de guvernământ în România era regatul.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost proclamat regatul. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, informează Agerpres.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

După revenirea în ţară, Familia Regală a ales ziua de 10 Mai pentru organizarea petrecerii cunoscute sub numele de Garden Party în grădina Palatului Elisabeta din Bucureşti, marcând astfel această dată ca sărbătoare naţională şi ca zi de naştere a României moderne.

Începând din 2010, timp de câţiva ani, petrecerea a fost găzduită de regele Mihai, acesta fiind ulterior reprezentat la eveniment de principesa moştenitoare Margareta şi de alţi membri ai Casei Regale.

De asemenea, cu prilejul acestei zile, Casa Regală a organizat, de-a lungul timpului, o serie de evenimente publice, precum ceremonii cu depuneri de coroane, conferirea unor distincţii, concerte, Maratonul regal etc.

În anul 2020, cu prilejul zilei de 10 Mai, Custodele Coroanei Române, Margareta, a anunțat că petrecerea nu va fi organizată în condițiile măsurilor restrictive necesare pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu noul coronavirus.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

Published

on

© NATO

NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate, desfăşurată la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Secretarul general Jens Stoltenberg a prezentat marți principalele decizii luate de miniștrii de externe ai NATO la prima lor reuniune de marți, la București, subliniind că reuniunea a transmis “un mesaj puternic de unitate a NATO și de sprijin susținut pentru Ucraina”, informează Alianța într-un comunicat.

În pofida curajului și a progreselor Ucrainei pe teren, Rusia păstrează capacități militare puternice și un număr mare de trupe.

În fața încercărilor președintelui Putin de a transforma iarna în armă, “pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă… și pentru a ne diviza pe toți cei care îi susținem”, Stoltenberg a declarat că NATO va continua să sprijine Ucraina “atât timp cât va fi nevoie”.

“Președintele Putin încearcă să transforme iarna într-o armă pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă. El încearcă să înfrângă voința curajosului popor ucrainean. Și să ne dezbine pe toți cei care îi susținem. Dar reuniunea noastră de aici, de la București, transmite un mesaj puternic de unitate NATO și de sprijin susținut pentru Ucraina. NATO nu este parte a războiului, dar vom continua să sprijinim Ucraina, atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general a salutat promisiunile suplimentare făcute astăzi în cadrul Pachetului global de asistență al NATO pentru Ucraina, care finanțează sprijinul non-letal urgent, inclusiv combustibil și generatoare.

De asemenea, el a salutat oportunitatea de a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul G7 “pentru a asigura angajamente pentru mecanismul de coordonare a infrastructurii de urgență pentru a ajuta Ucraina”.

Aliații au reafirmat sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propria cale.

“Recunoaștem și respectăm aspirațiile de aderare ale Ucrainei. Cu toate acestea, accentul nostru se concentrează acum pe furnizarea de sprijin imediat în timp ce Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești.”

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a luat parte la discuțiile cu miniștrii de externe aliați în cursul zilei de marți.

Un purtător de cuvânt al MAE de la Kiev a declarat că Kuleba a avut marţi la Bucureşti o reuniune cu omologii săi din ţările NATO, în pofida veto-ului Ungariei care împiedică din 2017 Ucraina să participe la reuniunile acestei alianţe.

Miercuri, aliații se vor întâlni cu Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

În încheiere, secretarul general a salutat oferta Norvegiei de a găzdui anul viitor o reuniune informală a miniștrilor de externe ai NATO, pentru a contribui la pregătirea summitului de la Vilnius din iulie 2023.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din țările NATO au adoptat marți Declarația de la București a reuniunii șefilor diplomațiilor euro-atlantice, manifestându-și solidaritatea și sprijinul pentru Ucraina, pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO, reafirmând totodată importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru Alianță și angajamentul față de apărarea fiecărui centimetru din teritoriul aliat. Mai mult, a doua reuniune decizională găzduită de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008, atunci când Georgiei și Ucrainei le erau recunoscute aspirațiile euro-atlantice, dar fără a primi invitația de aderare la Alianță, declarația miniștrilor de externe aliați statuează că “reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”.

Declarația integrală:

1. Ne-am adunat la București, aproape de țărmul Mării Negre, într-un moment în care invazia continuă a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și inconștiente asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile umane de bază. Aceasta a afectat aprovizionarea cu alimente la nivel mondial și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile din lume. Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie, care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei. Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile drepturilor omului, cum ar fi deportările forțate, tortura și tratamentul barbar al femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violența sexuală legată de conflict, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei, inclusiv Belarus, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2. Îi urăm bun venit astăzi ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și poporul ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării lor și aducem un omagiu tuturor vieților pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă flagrant Carta ONU. Vom continua și ne vom intensifica și mai mult sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii rusești, și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar. În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările cu opinii similare. Pornind de la sprijinul oferit până acum, vom ajuta acum Ucraina să își consolideze rezistența, să își protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei. Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți să sprijinim eforturile pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura un viitor liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze viitoarele agresiuni. Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își promovează aspirațiile euro-atlantice.

3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO mai puternică și zona euroatlantică mai sigură. Securitatea lor este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare.

4. Reamintind că Balcanii de Vest și regiunile Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în contextul în care NATO își consolidează sprijinul personalizat pentru consolidarea integrității și rezilienței acestora, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice. Ne susținem cu fermitate angajamentul nostru față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina.

5. NATO este o alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere în permanență fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.

6. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderea de vieți omenești după recentele și oribilele atacuri teroriste. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a concurenților strategici din toate direcțiile strategice. Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul strategic, punem în aplicare o nouă bază de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și prin dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități robuste și pregătite de luptă. Toate aceste măsuri vor consolida substanțial disuasiunea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților. Orice atac împotriva Aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât. Stăm împreună în unitate și solidaritate și reafirmăm legătura transatlantică de durată dintre națiunile noastre. Vom continua să depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întregul spațiu euroatlantic.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a reluat marți, în deschiderea reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO, apelul său ca deciziile adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic trebuie cât mai curând implementate.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe flancul estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus şeful statului, în alocuţiunea susţinută la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care a început marți la Bucureşti.

“Prezența dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea țărmului Mării Negre, este extrem de relevantă și de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate și angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertății și ale păcii rămân fundamentale pentru Alianța noastră. De la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil și activ, devotat principiilor Alianței. Am fost un contribuitor implicat în  misiunile și operațiunile NATO, precum și un promotor și furnizor neclintit de securitate și stabilitate în regiunea noastră, și nu numai. România este mândră să găzduiască, pentru a doua oară, un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008. Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim și prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului împotriva Ucrainei”, a detaliat șeful statului.

Iohannis a arătat că agenda acestei reuniuni abordează cele mai urgente și mai relevante subiecte actuale pentru NATO și pentru securitatea aliată colectivă.

“În ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicații profunde pentru securitatea europeană și euroatlantică, provocând suferințe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor și cauzând o criză alimentară și energetică globală. Drept răspuns, Alianța noastră și aliații au adoptat o poziție fermă și unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării și apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri cei mai vulnerabili să își crească reziliența”, a spus președintele.

În acest context, șeful statului a arătat că apreciază faptul că Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, și că ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri.

“Doresc să subliniez că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO și suntem bucuroși că această premieră are loc la București”, a subliniat șeful statului.

Asemenea poziției sale de luni din timpul întâlnirii cu secretarul general al NATO, Iohannis a pledat pentru implementarea integrală a deciziilor adoptate la summitul de la Madrid.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoștință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus el.

Preşedintele a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

“Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – așa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune”, a conchis președintele în mesajul său de la ministeriala NATO.

Pledoaria președintelui Iohannis pentru creșterea prezenței aliate pe flancul estic vine după ce miniștrii apărării din țările NATO au convenit “creșterea stocurilor de muniții și echipamente” pe flancul estic cu scopul de a accelera furnizarea de capacități ca urmare a deciziilor summitului NATO de la Madrid.

Din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, țara noastră găzduiește aproximativ 5.000 de militari aliați, iar grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România este capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul este gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

NATO8 mins ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA47 mins ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac1 hour ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO2 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO5 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA8 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO11 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending