Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea vor efectua în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie.
Potrivit agendei Comisiei Europene, ministrul finanțelor Alexandru Nazare se află luni la Bruxelles unde va avea întrevederi cu comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni, cel care în trecut a afirmat că cei șase piloni ai planului de redresare a României sunt în linie cu prioritățile MRR, dar sunt necesare progrese pe mai multe fronturi, și cu comisarul european pentru buget Johannes Hahn.
Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea vor efectua miercuri o vizită la Comisia Europeană. Premierul Cîțu va avea o întrevedere cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, iar împreună cu ministrul Ghinea va avea o convorbire cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager.
Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.
La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.
Polonia a devenit la 3 mai cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență. Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai.
În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.
Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.
