Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: PNRR nu este “o jucărică politică” şi nu există varianta să fie respins la Bruxelles. Florin Cîțu și Cristian Ghinea vor merge la Comisia Europeană să poarte următoarea discuție

Published

on

© Administrația Prezidențială

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu este “o jucărică politică” şi nu există varianta să fie respins la Bruxelles, a afirmat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, care a anunțat că prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea vor merge la Comisia Europeană, după sărbători, pentru discuții pe marginea PNRR.

Până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană, care atunci poate să fie depus. Termenul de sfârşit de aprilie nu a fost un termen ultimativ, a fost un termen orientativ“, a arătat şeful statului, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Cotroceni.

El a apreciat că şansele de aprobare a planului sunt de “sută la sută”.

“Vom avea un plan bun, bun pentru România, acceptat de Comisia Europeană şi-l vom pune în practică. Nu-i niciun semn de întrebare aici. Tot felul de poveşti vehiculate din partea opoziţiei sunt doar poveşti, fiindcă dumnealor sunt supăraţi că sunt în opoziţie, dar planul merge înainte”, a spus şeful statului, potrivit Agerpres.

Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

Nu-i ca la examenul de Bac, unde eşti admis sau respins. Este un plan naţional, nu e o jucărică politică. Acest Plan Naţional reflectă obiectivele României. Comisia are propriile pretenţii în ceea ce priveşte obiectivele, procedurile, proiectele de investiţii şi complicaţia care apare prin durata foarte scurtă în care trebuie implementat, însă nu există varianta ca acest Plan Naţional să fie respins. El poate fi negociat repede sau mai puţin repede. În final, el va exista şi va fi implementat. Este cert“, a explicat Iohannis.

Citiți și Ursula von der Leyen, mesaj pentru România și celelalte țări UE: Comisia se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție. Este oportunitatea secolului pentru Europa

Totodată, şeful statului a afirmat că până în prezent o singură ţară a depus PNRR – Portugalia, care asigură președinția rotativă a Consiliului UE.

“Majoritatea statelor europene nu au finalizat pregătirea planurilor naţionale. Lucrează în continuare la ele, împreună cu Comisia, ceea ce facem şi noi, deci suntem în ceea ce se numeşte mainstream. Ca noi sunt absolut majoritatea statelor europene. Este o procedură complicată, pentru că niciodată până acum nu a existat o astfel de formă de finanţare şi de întocmire a unor planuri naţionale de revenire dintr-o criză gravă”, a declarat Iohannis.

El a spus că vor exista discuţii pe această temă, zilele următoare. “Coaliţia funcţionează foarte bine”, a apreciat şeful statului.

Întrebat de prestaţia ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, la negocierea proiectului PNRR la Bruxelles, Iohannis a răspuns: “A prezentat acolo fix ce a fost agreat la Guvern şi la coaliţie, deci nu a prezentat un plan propriu. A prezentat planul care a fost elaborat în mai multe luni de zile de două guverne şi de actuala coaliţie de guvernare”.

Întrebat suplimentar dacă prim-ministrul Florin Cîțu ar trebui să preia aceste negociere, șeful statului a afirmat că: “Premierul este premierul și conduce Guvernul. Deci, orice discuție care ține de Guvern ex-officio este în responsabilitatea premierului, drept pentru care, după sărbători, premierul împreună cu ministrul Fondurilor și Investițiilor Europene vor merge la Bruxelles să poarte următoarea discuție cu Comisia”.

Totodată, Iohannis a mai afirmat că “nemulţumirile unora sau altora sunt de înţeles, dar ele nu ajută cu nimic la rezolvarea problemei. Trebuie lucrat în continuare pe Plan”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sprijină România în accesarea fondurilor europene. Ministrul Marcel Boloș a semnat acordul privind asistența din partea BERD

Published

on

© MIPE

Ministrul Marcel Boloș și directorul regional pentru România și Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Mark Davis, au semnat marți la sediul MIPE Acordul de asistență pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor europene dintre Guvernul României și BERD.

Potrivit unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, la eveniment au mai participat Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al BERD, Dana Ionescu, specialist în infrastructură municipală al BERD, Carmen Moraru, secretar de stat și Răzvan Popescu, subsecretar de stat MIPE.

Obiectul Acordului este de a asigura sprijin României în realizarea obiectivelor privind dezvoltarea și implementarea politicilor de reformă structurală, îmbunătățirea nivelului de absorbție și a eficienței fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027 și Mecanismului de Redresare și Reziliență.

”Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un partener strategic pentru România prin acordarea de asistență tehnică pentru susținerea principalelor reforme, modernizarea administrației publice și implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Acordurile anterioare au consacrat colaborarea dintre Guvern și BERD şi sunt convins că vom continua în această manieră, pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene. Le mulțumesc pentru deschiderea față de România și pentru  disponibilitatea de a susține în continuare eforturile noastre de a ne atinge obiectivele de dezvoltare și de a maximiza oportunitățile fără precedent pe care le aduc fondurile din Politica de Coeziune și Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Anterior semnării acestui Acord, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat, împreună cu ministerele de linie, autoritățile de management și cu autoritățile publice implicate în modernizarea administrației publice și realizarea reformelor structurale, identificarea nevoilor de asistență tehnică.

Cum este România sprijinită de BERD 

Expertiza oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare va sprijini următoarele tipuri de intervenții:

  • Legislație, strategii și programe de investiții sectoriale în domenii cheie;
  • Sprijin pentru pregătirea și implementarea proiectelor și schemelor de investiții care urmează să primească finanțare în perioada de programare 2021–2027;
  • Întărirea capacității instituțiilor administrației publice și instituțiilor sectoriale, sprijin pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv în sectoarele de infrastructură, cât și pentru monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor finanțate cu fonduri europene.

Au fost identificate 9 domenii orientative de cooperare:

  • Orașe verzi (Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi);
  • Sectorul apei;
  • Infrastructura naţională și locală/regională;
  • Energie din surse regenerabile și planuri de decarbonizare;
  • Termoficare;
  • Eficiență energetică;
  • Întreprinderi mici și mijlocii;
  • Instrumente financiare;
  • Parteneriat Public-Privat (PPP).

Odată cu semnarea Acordului, a fost încheiat contractul de asistență tehnică pentru evaluarea preliminară a instrumentelor de finanțare a măsurilor de eficiența energetică destinate mediului de afaceri, cu scopul de a identifica un instrument de finanțare dedicat, ce urmează a fi implementat în cursul anului viitor.

Acordul semnat marți este al treilea de acest fel semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alte două acorduri de asistență fiind încheiate în 2013 și 2016.

Semnarea Acordului de asistență tehnică dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost aprobată în Executiv în data de 12 octombrie.

BERD deține un portofoliu de 180 de proiecte active în România, în valoare de 2,2 miliarde de euro. Numărul de proiecte derulate până în prezent se apropie de 500 cu o investiție cumulată de 10 miliarde de euro.

În plan internațional, are un capital subscris de 29,8 miliarde euro (la sfârșitul anului 2021), cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 10% din capital, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie – fiecare câte 8,6%, Rusia – 4% și Canada – 3,4%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România primește primii bani din PNRR: Comisia Europeană a efectuat plata primei tranșe de 2,6 de miliarde de euro către țara noastră

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a efectuat joi prima plată de 2,6 miliarde de euro către România în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, anunțul executivului european fiind făcut la finalul vizitei premierului român Nicolae Ciucă la Bruxelles, care a cuprins și o întrevedere cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Plata în valoare de 2,6 miliarde de euro cuprinde 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, fără prefinanțare, informează Comisia Europeană într-un comunicat, executivul de la Bruxelles precizând că aceasta a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a celor 21 de etape și obiective legate de prima tranșă.

Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și în domeniile mobilității durabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etape preliminare în reformele fiscale și ale sistemului de pensii.

Sunt incluse, de asemenea, măsuri de sprijinire a întreprinderilor și de asigurare a bunei guvernanțe a țării.

La fel ca pentru toate statele membre, plățile efectuate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU, sunt bazate pe performanță și sunt condiționate de punerea în aplicare de către România a investițiilor și reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 21 de etape și obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Citiți și Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 15 septembrie 2022, Comisia a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a României. Avizul favorabil al Comitetului economic și financiar privind cererea de plată a deschis calea pentru adoptarea de către Comisie a unei decizii finale privind plata fondurilor. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR.

Planul global de redresare și reziliență al României va fi finanțat prin granturi în valoare de 12,1 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Sumele plăților efectuate către statele membre sunt publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a RRF în ansamblu și a planurilor individuale de redresare și reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Ciolacu: Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români. Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând cu 2015

Published

on

© captură video/ Marcel Ciolacu - Facebook

Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând din 2015, de când a început actualul ciclu de plăți din fonduri europene, iar în primele nouă luni ale acestui an, în conturile fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro, a susținut miercuri președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, în cadrul conferinței de deschidere a Indagra, informează Agerpres.

”Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români și ne asigurăm că valorificare corectă a acestor bani este un avantaj. În primele nouă luni ale acestui an, în conturile României şi, implicit, ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro. La acestea se vor adăuga 1,3 miliarde de euro reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 de milioane de euro către 375.000 de fermieri, iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului următor agricol. Din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro, bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în inputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură. Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie, avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit, avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023 – 2027”, a declarat Ciolacu.

România a transmis Planul Național Strategic către Comisia Europeană la 18 octombrie.

Alocările pentru perioada de tranziție 2021-2022 se ridică la 6,2 miliarde de euro, urmând ca din 2023, prin Planul Național Strategic să fie cheltuite aproximativ 15,9 miliarde de euro.

Cât privește Indagra, aceste este cel mai cunoscut eveniment agricol din țara noastră, găzduit de Romexpo, și poate fi vizitat până pe 30 octombrie.

În paralel, va avea loc şi Indagra Food – târgul internaţional pentru industria alimentară, la care sunt aşteptate peste 412 de firme expozante.

Continue Reading

Facebook

NATO43 mins ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.48 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.55 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.1 hour ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE21 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA22 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA1 day ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending