Vicepreședintele Comisiei Europene Margrethe Vestager: România a făcut progrese privind PNRR, dar mai avem de lucru

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a anunțat marți progrese în negocieri cu România cu privire la Planul Național de Redresare de Reziliență pe care Bucureștiul a anunțat că-l va depune la Bruxelles la 31 mai, cu 30 zile mai târziu față de data anunțată inițial, 30 aprilie.

“O reuniune bună și constructivă cu Cristian Ghinea privind Planul de redresare și reziliență al României. S-au făcut progrese, dar mai avem de lucru“, a scris Vestager, pe Twitter.

Good, constructive meeting with @CGhineaOficial on the Rumanian Recovery and Resilience Plan. Progress being made, not there yet, still work to do. pic.twitter.com/Bvx6P7qjW2

— Margrethe Vestager (@vestager) April 27, 2021

Potrivit imaginilor difuzate, la reuniunea virtuală au participat, alături de ministrul Cristian Ghinea, și experți din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu. De altfel, Cristian Ghinea a anunțat luni, după ședința coaliției cu președintele Klaus Iohannis, că îi va propune lui Margrethe Vestager ca România să depună planul la 31 mai.

Înaintea acestei întâlniri, președintele Klaus Iohannis a asigurat că nu există varianta ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie respins la Bruxelles, anunțând că prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea vor merge la Comisia Europeană, după sărbători, pentru discuții pe marginea PNRR.

El a arătat că singura țară care a depus planul său național la Bruxelles este Portugalia, țară care deține și președinția rotativă a Consiliului UE.

În cursul zilei de marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că executivul european lucrează non-stop cu statele membre pentru a finaliza în următoarele săptămâni aceste planuri și a precizat că Bruxelles-ul “se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție” întrucât planul de redresare de 750 de miliarde de euro reprezintă “oportunitatea secolului pentru Europa”.

Într-o intervenție televizată la B1TV ce a urmat întâlnirii online cu Vestager, ministrul Ghinea a subliniat faptul că România este “o forță” în Uniunea Europeană și că va merge la Bruxelles pentru a negocia, “nu pentru a da un examen”. 

Actuala situație din jurul PNRR a fost generată de faptul că ministrul Cristian Ghinea a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu executivul european, afirmațiile sale fiind făcute în contextul în care presa a relatat că planul României a fost criticat de Comisia Europeană și ar trebui refăcut.

Săptămâna trecută, premierul Florin Cîțu a precizat că România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că nu este adevărat că acesta a fost refuzat, ci doar s-a pus în discuție o remodelare a acestui plan.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acestea fiind urmate și de o vizită a lui Cristian Ghinea la Bruxelles.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro – granturi și împrumuturi – de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă elementul central al planului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde convenit de liderii statelor membre la Consiliul European maraton din 17-21 iulie 2020, fondurile disponibile – 390 de miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi – putând a fi contractate până în 2023.