PARLAMENTUL EUROPEAN
Cazul lui Victor Ponta se discută în Comisia LIBE a Parlamentului European
Published
9 years agoon
Dosarul penal al premierului este discutat în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European. Președintele Grupului PPE, Manfred Weber, a solicitat, în data de 8 iunie, ca situația premierului român, față de care s-a cerut începerea urmăririi penale, să fie discutată în Parlamentul European, potrivit unui comunicat al conservatorilor europeni, citat de HotNews.ro și preluat de Realitatea.net.
“Situația din România este îngrijorătoare. Este inacceptabil că PSD vrea să blocheze cercetările. Direcția Națională Anticorupție trebuie lăsată să investigheze spre a aduce lumină în cazul acuzațiilor grave aduse lui Ponta”, declara Manfred Weber, citat în comunicat.
Președintele Parlamentului, Martin Schulz, este cel care a propus ca subiectul să fie discutat în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, precum și în Conferința liderilor grupurilor parlamentare, înainte de a fi discutat în plen.
”Președintele Grupului PPE, Manfred Weber, a cerut, pe 8 iunie, să fie discutat cazul Ponta în Parlamentul European, îngrijorat de situația din România și de faptul că PSD încearcă să blocheze anchetele DNA. Astăzi, în Comisia LIBE, va fi o primă discuție despre situația din țară. Ponta și „grupul infracțional organizat”- PSD au reușit să atragă toată atenția europenilor asupra României. Din cauza lui Ponta și a „grupului infracțional organizat”- PSD, visul intrării României în Schengen, pe care îl avem toți, se năruie pe zi ce trece. Pentru că toate acțiunile lui Ponta și ale „grupului infracțional organizat”- PSD se traduc, la nivel internațional, în lipsa voinței politice de a combate corupția”, a declarat și Monica Macovei, membru al Comisiei LIBE în PE, anunță un comunicat transmis CaleaEuropeana.ro.
Faptele reținute de anchetatori ar avea legătură cu faptul că Ponta ar fi beneficiat de o parte însemnată din sumele obținute de către SCA “Șova și Asociații” de la complexurile energetice Turceni și Rovinari, deși nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare dintre cele două case de avocatură.
În același dosar, procurorii au cerut încuviințarea Parlamentului de începere a urmăririi penale a premierului Victor Ponta pentru trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale). Deputații au respins, însă, cererea DNA cu 231 voturi pentru și 120 împotrivă, în date de 9 iunie.
DNA îl acuza pe Victor Ponta că l-a desemnat pe Dan Șova ca ministru pentru Relația cu Parlamentul, ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine și ministru al Transporturilor, în condițiile în care premierul ar fi beneficiat în trecut de foloase din partea acestuia și de dreptul de folosință gratuită a unui autoturism.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Victor Negrescu: Transformarea digitală a României trebuie să reușească pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a ușura viața oamenilor
Procesul electoral pentru alegerile europene: reguli comune la nivelul UE și dispoziții naționale
Președinta PE, vizită în Kiev de Ziua Europei: UE este gata să ajute Ucraina în calea sa ”dificilă” spre aderare
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, adoptat de Parlamentul European
Victor Negrescu
Victor Negrescu: Transformarea digitală a României trebuie să reușească pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a ușura viața oamenilor
Published
1 day agoon
May 13, 2024Transformarea digitală a României trebuie să reușească pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a ușura viața oamenilor, transmite eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
„Transformarea digitală a României trebuie să reușească pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a face viața oamenilor mult mai ușoară. De aceea, am susținut, la nivel european, alocarea consistentă de fonduri europene pentru reducerea inegalităților și educația digitală”, mai scrie eurodeputatul român.
În cadrul întâlnirii avute cu patronatul companiilor din domeniul digital (ANIS), care astăzi reprezintă aproape 10% din PIB-ul României, Victor Negrescu a prezentat perspectiva mea asupra modului în care România poate deveni un lider regional în domeniu.
„Pilonii transformării digitale trebuie să cuprindă o reglementare constructivă, sprijin pentru dezvoltarea de produse și servicii digitale autohtone, investiția în educație și bună informare, precum și afirmarea României ca actor activ și relevant în dezbaterile europene și internaționale privind evoluțiile tehnologice”, precizează acesta.
ALEGERI EUROPENE 2024
Polonia țintește poziția de comisar european pentru apărare dacă acest portofoliu va fi creat în noua Comisie Europeană
Published
2 days agoon
May 12, 2024Polonia va încerca să obţină în viitoarea Comisie Europeană poziția de comisar european pentru apărare, dacă va fi creat acest post ce nu există în actualul executiv european, a declarat duminică fostul premier polonez Ewa Kopacz, în prezent vicepreşedintă a Parlamentului European, relatează agenţia PAP, preluată de Reuters.
“Cred că ne vom strădui din greu pentru a obţine postul de comisar al apărării, care nu doar va pregăti strategii pentru vremuri de pace, ci de asemenea va recunoaşte ameninţările” de securitate, a declarat Ewa Kopacz, membră în formaţiunea liberală Platforma Civică a premierului Donald Tusk, potrivit Agerpres.
Ea nu a avansat posibile nume de politicieni polonezi care ar putea ocupa noul post de comisar european pentru apărare, dar presa poloneză îl menţionează pe ministrul de externe Radoslaw Sikorski drept potenţial candidat, mai arată sursa citată.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reconfirmat recent că, dacă va rămâne în acest post după alegerile europarlamentare din iunie, în viitoarea Comisie Europeană va exista şi un comisar pentru apărare, dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
“Trebuie să cheltuim mai mult, să cheltuim mai mult ca europeni pentru apărare, şi acesta este motivul pentru care voi avea un comisar european pentru apărare”, a spus Ursula von der Leyen.
Abordarea reconfirmată a lui von der Leyen privind crearea unui portofoliu de comisar european pentru apărare nu pare una întâmplătoare ținând cont de rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru înainte de alegerile europene, unde cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Procesul electoral pentru alegerile europene: reguli comune la nivelul UE și dispoziții naționale
Published
4 days agoon
May 10, 2024Procesul electoral pentru alegerea membrilor în Parlamentul European reprezintă un aspect crucial al democrației europene. Reglementările sunt stabilite atât la nivelul Uniunii Europene, prin tratate și directive, cât și la nivel național, ceea ce duce la o diversitate de practici și proceduri în statele membre. În acest articol, vom explora procedurile de vot pentru alegerile Parlamentului European, începând cu baza legală și până la aspectele concrete privind dreptul de vot și de candidatură, precum și datele și modul de desfășurare a alegerilor.
Baza legală și principii fundamentale
Principiile de bază care guvernează alegerile pentru Parlamentul European sunt stabilite în tratatele fondatoare ale Uniunii Europene, cum ar fi Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acestea consacră dreptul la vot și la candidatură ca fiind fundamentale pentru cetățenii Uniunii Europene.
Prin Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, se consfințeaște transformarea Parlamentului European într-o instituție aleasă direct de către cetățenii europeni. Acest act a reprezentat un pas semnificativ în democratizarea Uniunii Europene și a pus bazele unui proces electoral standardizat.
Proceduri comune în vigoare
1. Dreptul de vot și candidatură pentru cetățenii UE: Orice cetățean al Uniunii care își are reședința într-un stat membru are dreptul de a vota și de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în acel stat. Aceste drepturi sunt reglementate de directive precum Directiva 93/109/CE și pot varia în funcție de țară.
2. Sistemul electoral: Alegerile europene se bazează pe principiul reprezentării proporționale și pot utiliza diverse sisteme electorale, cum ar fi sistemele listelor sau votul unic transferabil. Pragurile electorale sunt stabilite pentru a asigura reprezentativitatea și pot varia între țări, dar se impune un prag minim obligatoriu de 2% – 5% pentru circumscripțiile cu mai mult de 35 de locuri.
În prezent, următoarele state membre aplică praguri: Franța, Belgia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, România, Croația, Letonia și Ungaria (5 %); Austria, Italia și Suedia (4 %); Grecia (3 %) și Cipru (1,8 %). Celelalte state membre nu aplică niciun prag, deși Germania a încercat să facă acest lucru, însă în două decizii din 2011 și 2014, Curtea Constituțională germană a declarat pragurile pentru alegerile europene ale Germaniei existente la momentul respectiv (care au fost inițial de 5 %, apoi de 3 %) drept neconstituționale.
3. Incompatibilități: Funcția de deputat în Parlamentul European este incompatibilă cu anumite alte funcții, cum ar fi cea de membru al guvernului unui stat membru sau membru al Comisiei Europene.
Aspecte care fac obiectul dispozițiilor naționale
1. Sistemul electoral și pragurile: Fiecare stat membru poate adapta sistemul electoral conform propriilor norme și reguli. Unele state aplică praguri electorale, în timp ce altele nu.
2. Limitele circumscripțiilor: Unele state își împart teritoriul național în mai multe circumscripții regionale, în timp ce altele funcționează ca o circumscripție unică.
3. Dreptul la vot: Vârsta minimă de vot variază între state, iar în unele țări votul este obligatoriu.
Vârsta minimă la care se poate vota este de 18 ani în majoritatea statelor membre, cu excepția Austriei, Belgiei, Germaniei și Maltei, unde această vârstă este de 16 ani, și a Greciei, unde este de 17 ani.
Votul este obligatoriu în cinci state membre (Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia): obligația de a vota vizează atât cetățenii acestor state, cât și cetățenii UE înregistrați care nu sunt resortisanți ai statului respectiv.
4. Dreptul de candidatură: Candidatura poate fi deschisă pentru cetățeni sau pentru partide politice, în funcție de legislația națională.
5. Datele alegerilor: Data și ora alegerilor sunt stabilite de fiecare stat membru.
Olanda va da startul alegerilor joi, în 6 iunie, urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.
Rezultatele alegerilor vor fi disponibile în timp real pe site-ul dedicat scrutinului (https://results.elections.europa.eu/ro/)
6. Numărul eurodeputaților aleși: Numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.
Totalul numărului eurodeputaţilor nu poate depăşi 750 plus preşedintele. În total vor fi aleşi 720 de europarlamentari în iunie 2024, cu 15 mai mult decât la precedentele alegeri, organizate în 2019.
Numărul deputaţilor europeni care vor fi aleşi de fiecare stat în iunie 2024 este: Germania 96, Franţa 81, Italia 76, Spania 61, Polonia 53, România 33, Olanda 31, Belgia 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria câte 21, Austria 20, Bulgaria 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia câte 15, Irlanda 14, Croaţia 12, Lituania 11, Slovenia şi Letonia câte 9, Estonia 7, Cipru, Luxemburg şi Malta câte 6.
Europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice în funcţie de afinităţile lor politice, nu de naţionalitate. Fiecare grup este constituit de minimum 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările Uniunii Europene. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii eurodeputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, neafiliaţi.
În prezent, există şapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European (PPE), Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Grupul Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE), Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL).
Cadrul legal în România
Conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în România, cei 33 de eurodeputaţi sunt aleşi prin vot universal direct de toţi cetăţenii UE înregistraţi pe listele electorale şi având vârsta de peste 18 ani.
Scrutinul se desfăşoară într-o singură circumscripţie electorală, în baza principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente. România foloseşte un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaţilor pe listă.
Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional.
Pot candida ca independenţi cetăţenii români sau cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au dreptul de a fi aleşi şi sunt susţinuţi de cel puţin 100.000 de alegători.
Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.
Atribuirea mandatelor în PE se face, potrivit Legii 33/2007, în două etape.
În prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate.
În etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate prin metoda d’Hondt. Această metodă de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, selectate în condiţiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 etc. până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor.
Candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur loc, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul, se mai prevede în legea menţionată.
Concrete & Design Solutions
Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare
Este important ca mobilitatea sa devină parte integrantă a oricărei rute de educație și formare, a subliniat ministra Ligia Deca în cadrul reuniunii Consiliului Educație
Netanyahu evidențiază strânsa relație de prietenie dintre România și Israel într-o intervenție online în Parlament
SUA combat practicile neloiale ale Chinei cu o majorare a tarifelor vamale pentru mai multe bunuri importate din această țară. Washington impune taxe de 100% pentru vehiculele electrice din China
The Dean of the Harvard School of Dental Medicine is attending the 21st International Congress of Dental Esthetic in Bucharest
Decanul Facultății de Stomatologie a Universității Harvard participă, la București, la cea de-a 21-a ediție a Congresului Internațional de Estetică Dentară
Vila Minovici și Turnul Chindiei din București, incluse în colecția paneuropeană de bunuri culturale 3D lansată de CE
Consiliul UE adoptă Pactul privind migrația și azilul, un set de norme care asigură o repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre și proceduri eficiente și uniforme în domeniu
ICI București este reprezentat la conferința internațională „Impactul interferențelor informaționale asupra proceselor democratice/electorale”
Premierul Marcel Ciolacu: Relaţiile neîntrerupte de prietenie dintre România şi Israel îşi au fundamentul în legăturile profunde dintre cele două popoare şi valorile democratice comune pe care le împărtăşim
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Nicolae Ciucă: Revenirea României în lumea liberă impune celebrarea Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai, alături de partenerii euro-atlantici, nu după ceasul Moscovei
- NATO1 week ago
Klaus Iohannis, vizită în SUA: Va fi primul șef de stat european laureat de Atlantic Council cu Leadership Award pentru rolul său de lider transatlantic și european
- NATO7 days ago
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
”Pentru prima dată în istorie, UE are o legislație care protejează libertatea presei”. Intră in vigoare Legea europeană privind libertatea mass-mediei
- ROMÂNIA7 days ago
Joe Biden, către Klaus Iohannis, în Biroul Oval: Nu există niciun aliat NATO cu un angajament euro-atlantic mai puternic decât România și SUA