Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la conferinţa “România în NATO: 20 de ani de securitate şi valori euro-atlantice”.

Potrivit acestuia, conferinţa aniversară subliniază rolul României ca ţară membră NATO şi traseul său de dezvoltare economică şi integrare politică în Uniunea Europeană şi Alianţa NATO, doi piloni ai stabilităţii, securităţii şi progresului.

“NATO a sărbătorit, pe 4 aprilie, 75 de ani de când membrii fondatori au semnat Tratatul Atlanticului de Nord. Aprilie are o semnificaţie deosebită şi pentru Banca Naţională a României. Anul acesta, pe 17 aprilie, BNR a sărbătorit 144 de ani de la înfiinţare. România are privilegiul de a fi membru cu drepturi depline al NATO – aliniată în viziune şi în spirit la valorile euro-atlantice ale democraţiei, libertăţii, drepturilor omului şi statului de drept – în contextul actual global provocator. Ne amintim de Summit-ul NATO de la Praga, în noiembrie 2002, când ţara noastră a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică şi de ziua în care România a devenit membră oficială NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, pe 29 martie, 2004. Contribuţiile valoroase politice, conceptuale, practice şi operaţionale ale României la NATO se reflectă în mod clar în angajamentele sale de lungă durată. Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României”, a menţionat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit guvernatorului BNR, în semn de recunoaştere a rolului deosebit al României ca ţară membră NATO, cu tema “20 de ani de la aderarea României la NATO”, Banca Naţională a României a emis luni, 29 aprilie, o monedă de argint, în valoare nominală de 10 lei, cu o greutate de 31,103 grame, precum şi o monedă de tombac cupru, cu valoarea nominală de 1 leu, cu o greutate de 23,5 grame.

© BNR

Aversul monedelor înfăţişează instituţia română care a ratificat Tratatul de Aderare – Palatul Parlamentului – inscripţia “ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală (10 LEI pentru moneda de argint şi 1 LEU pentru moneda de tombac cupru), şi anul emiterii “2024”.

Reversul monedelor are sigla NATO, inscripţia în limba română “ADERAREA ROMANIEI LA NATO” şi “2004” – anul aderării României la NATO. Tirajul maxim pentru monedele de argint şi tombac de cupru este de 5.000 pentru fiecare monedă.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, că sacrificiul veteranilor de război rămâne permanent în conştiinţa noastră, menţionând că acum, când Europa se confruntă cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să se acţioneze mai mult ca oricând pentru ca valorile democratice, statul de drept şi ordinea mondială bazată pe reguli să prevaleze în faţa manifestărilor extremiste, autocratice şi a folosirii forţei în relaţiile internaţionale.

“Ziua Veteranilor de Război ne readuce în memorie meritele celor care, cu mult curaj şi patriotism, au luptat pentru apărarea independenţei, a suveranităţii, a integrităţii teritoriale, precum şi pentru împlinirea idealurilor naţionale şi atingerea intereselor României. Veteranii noştri de război au trecut prin vicisitudinile şi ororile războiului. Unii dintre ei au fost răniţi, iar mulţi dintre camarazii lor şi-au sacrificat vieţile pe câmpul de luptă. Sacrificiul lor rămâne permanent în conştiinţa noastră, prin amintirile care încă sunt transmise din generaţie în generaţie şi prin memorialele dedicate eroilor noştri în localităţi din întreaga ţară”, a transmis preşedintele, într-un mesaj difuzat de Administrația Prezidențială.

Şeful statului a menţionat că sărbătorirea Zilei Veteranilor de Război este prilejul de a “reafirma adeziunea la principiile şi la înaltele idealuri naţionale şi umane”.

“Memoria colectivă despre marile încercări din istoria neamului nostru ne dau forţa să consolidăm coeziunea şi identitatea naţională, să fim fermi în combaterea xenofobiei, a rasismului şi a extremismului şi să promovăm deschis valorile democraţiei reprezentative şi pluraliste, precum şi respectul şi toleranţa faţă de diversitatea etnică şi culturală. Le mulţumim veteranilor de război pentru curajul şi dăruirea de a servi ţara cu onoare şi demnitate, atât în timp de război, cât şi în timp de pace!”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a subliniat că ţara noastră datorează veteranilor şi angajamentul de a continua lupta pentru protejarea valorilor naţiunii şi atingerea intereselor strategice europene şi euroatlantice.

“Alături de respect şi recunoştinţă, datorăm veteranilor noştri şi angajamentul de a continua lupta lor pentru protejarea valorilor care ne definesc ca naţiune şi pentru atingerea intereselor strategice ale ţării noastre, ca parte a marii familii europene şi a comunităţii euroatlantice. Acum, când Europa se confruntă cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să acţionăm mai mult ca oricând pentru ca valorile democratice, statul de drept şi ordinea mondială bazată pe reguli să prevaleze în faţa manifestărilor extremiste, autocratice şi a folosirii forţei în relaţiile internaţionale”, a adăugat şeful statului.

El a transmis, în acest acest context dificil, “un gând bun către membrii forţelor armate şi ai tuturor instituţiilor din sistemul naţional de securitate, care îşi îndeplinesc responsabilităţile, ca parte a eforturilor NATO şi UE, de asigurare a securităţii ţării şi de protejare a intereselor noastre strategice”.

“De altfel, participarea activă a militarilor noştri în diferite teatre de operaţii, timp de peste 20 de ani, şi sacrificiile făcute au demonstrat adeziunea ţării noastre la valorile marii comunităţi europene şi euroatlantice din care facem parte. Respect etern eroilor noştri veterani!”, a precizat preşedintele Klaus Iohannis. 

Secretarul de stat american Antony Blinken a încurajat duminică Armenia și Azerbaidjanul să continue discuțiile lor în vederea unor acord de pace, în urma unor proteste din partea armeană, anunță AFP, citat de Agerpres.

Conform unor comunicate ale Departamentului de Stat al SUA, Blinken a avut discuții cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cu premierul armean, Nikol Paşinian.

Secretarul de stat a salutat decizia la care au ajuns Armenia și Azerbaidjanul de a folosi declarația de la Alma Ata din 1991 ca bază pentru delimitarea frontierelor și ”a subliniat importanța acesteia pentru ca cele două părți să încheie o pace durabilă și demnă”.

De la căderea Uniunii Sovietice, Armenia și Azerbaidjanul au dus lupte pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah – în urma cărora au fost ucise peste 30.000 de persoane – în timp ce se transformau în țări independente, potrivit Radio Free Europe.

Anul trecut, Azerbaidjanul și-a proclamat victoria în urma unei ofensive militare fulgerătoare în Nagorno-Karabah, forțând peste 100.000 de etnici armeni care trăiesc în regiunea separatistă să își părăsească locuințele.

Mișcarea a atras criticile Occidentului, fie că vorbim de o rezoluție prin care Parlamentul European solicita Uniunii Europene să-și revizuiască relațiile cu Azerbaidjan, fie că aduce în vedere poziția G7, care a solicitat Baku ”să-și respecte obligațiile”, conform Radio Free Europe. 

Aceleași țări din G7 au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să rămână ”pe deplin angajate” în procesul de pace.