Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina pregătește șapte noi acorduri de securitate, inclusiv cu Statele Unite.

”Pregătim șapte noi documente de securitate pentru țara noastră – acorduri bilaterale de securitate, inclusiv un acord de securitate cu Statele Unite… Armament, finanțe, cooperare politică – astăzi am lucrat cu echipa la detaliile specifice ale acestor documente și avem deja texte preliminare ale unora dintre aceste acorduri. Completăm proiectele de acorduri cu oportunități mai solide pentru Ucraina și pentru securitatea noastră comună cu partenerii. În mod evident, orice mijloc de a ne spori protecția împotriva terorii rusești are o prioritate specială”, a precizat Zelenski în tradiționala adresare către națiune, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene.

Citiți și: Ucraina și SUA au demarat tratativele pentru un acord bilateral de securitate, anunță Zelenski după o convorbire telefonică cu Biden

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, astfel de înțelegeri fiind semnate până în prezent de președintele Volodimir Zelenski cu Finlanda, Canada, Italia, Germania, Franța, Danemarca, Olanda, Marea Britanie și Letonia.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri fiind demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie. 

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Revenind la intervenția lui Zelenski, acesta a făcut trimitere și la summitul global pentru pace, despre care a spus că poate reprezenta un pas spre ”o mișcare reală către o pace justă”.

”Ne pregătim pentru acest summit și pentru această mișcare. Lucrăm îndeaproape cu partea elvețiană. Astăzi am convenit asupra ultimelor detalii și depunem toate eforturile pentru a ne asigura că la summit vor participa cât mai mulți lideri și cât mai multe țări. Aceasta este o chestiune de principiu. Lumea poate opri orice agresor. Dacă acționează în unitate și în conformitate cu regulile majorității – nicio agresiune nu poate rezista unei presiuni globale autentice. Și trebuie să acționăm cu toții împreună pentru a forța Rusia să facă pace”, a conchis președintele ucrainean.

Statele Unite au recurs la măsuri suplimentare de reducere a capacității Rusiei de a-și susține mașinăria de război, continuând o campanie multilaterală de limitare a veniturilor Kremlinului și a accesului acestuia la materialele de care are nevoie pentru a-și continuă războiul ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

Astfel, SUA au impus aproape 300 de noi sancțiuni împotriva a zeci de actori care permit Rusiei să achiziționeze din străinătate tehnologie și echipamente de care are nevoie disperată.

Potrivit unor comunicate ale Trezoreriei și Departamentului de Stat, Statele Unite, împreună cu numeroși parteneri internaționali, sunt deosebit de preocupate de entitățile cu sediul în Republica Populară Chineză (RPC) și în alte țări terțe care furnizează inputuri esențiale pentru baza militaro-industrială a Rusiei.

Acest sprijin permite Rusiei să își continue războiul împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității internaționale. 

Așadar, sancțiunile vizează mai multe companii din Hong Kong și China, despre care SUA afirmă că au ajutat Rusia să eludeze măsurile occidentale, conform Deutsche Welle.

Măsurile, anunțate de Departamentul Trezoreriei împreună cu Departamentul de Stat, includ, de asemenea, sancțiuni împotriva unor entități din Azerbaidjan, Belgia, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Slovacia.

Departamentul Trezoreriei a atras atenția în mod constat că firmele se confrunta cu urmări semnificative ca urmare a furnizării de sprijin material pentru războiul Rusiei, iar SUA impune (n.r. sancțiuni) pentru aproape 300 de ținte. Acțiunile de astăzi vor perturba și degrada și mai mult eforturile de război ale Rusiei prin urmărirea bazei sale militare industriale și a rețelelor de evaziune care contribuie la alimentarea acesteia. În timp de zădărnicim acțiunile mașinăriei de război a Rusiei, pachetul suplimentar de securitate națională recent aprobat de președintele Biden oferă un sprijin militar, economic și umanitar extrem de necesar pentru a sprijini reziliența curajoasă a Ucrainei. Combinat, sprijinul nostru pentru Ucraina și țintirea neobosită a capacității militare a Rusiei oferă Ucrainei un avantaj critic pe câmpul de luptă”, a declarat secretarul secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen.

În egală măsură, SUA au acuzat Rusia de încălcarea interdicției globale privind armele chimice, informează Reuters. 

De asemenea, Departamentul de Stat și-a extins atenția asupra viitoarei capacități a Rusiei de a transporta gaz natural lichefiat, sau GNL, unul dintre principalele exporturi ale țării.

Acesta a desemnat doi operatori de nave implicați în transportul de tehnologie, inclusiv echipamente pentru structuri bazate pe gravitație sau stâlpi de beton care susțin platformele offshore, pentru proiectul Arctic GNL 2 al Rusiei.

De asemenea, au fost vizate subsidiare ale companiei rusești de stat pentru energie nucleară Rosatom, precum și 12 entități din cadrul grupului de companii Sibanthracite, unul dintre cei mai mari producători de cărbune metalurgic din Rusia, a precizat Departamentul de Stat.

Washingtonul a impus sancțiuni și transportatorului aerian rus Pobeda, o filială a companiei aeriene ruse Aeroflot.

Departamentul de Stat a vizat, de asemenea, trei persoane în legătură cu moartea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut critic intern al președintelui Vladimir Putin, care a murit în februarie într-o închisoare din regiunea arctică a Rusiei.

Autoritățile ruse spun că acesta a murit din cauze naturale. Adepții săi cred că a fost ucis de autorități, ceea ce Kremlinul neagă.

Acțiunea de miercuri l-a vizat pe directorul coloniei corecționale din Rusia unde Navalnîi a fost deținut în cea mai mare parte a perioadei de încarcerare, precum și pe șeful detașamentului de izolare și pe șeful unității medicale din colonia unde a fost închis înainte de a muri.

Oficialii au supravegheat celulele în care Navalnîi a fost ținut la izolare, curtea unde deținuților li se permitea să iasă la plimbare și unde se presupune că s-a prăbușit Navalnîi, a precizat Departamentul de Stat.

Decizia SUA de a impune noi sancțiuni vine după ce secretarul de stat american Antony Blinken a declarat luni că, deși China nu furnizează Rusiei arme și muniții, oferă în schimb industriei militare ruse ”un sprijin incalculabil” prin vânzarea unor produse de micro-electronică, mașini-unelte și optică.

Citiți și: Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector

”Dacă ne uităm la ce a făcut Rusia în ultimul an în ce priveşte producţia de muniţii, rachete, tancuri şi vehicule blindate, le-a fabricat într-un ritm mai rapid decât în orice alt moment al istoriei sale moderne, inclusiv în timpul Războiului Rece”, lucru care a fost posibil pentru că Rusia ”primeşte provizii masive de maşini-unelte, micro-electronică şi optică, majoritatea provenite din China”, a explicat şeful diplomaţiei americane, la scurtă vreme după întâlniri cu oficiali chinezi precum președintele Xi Jinping și ministrul de externe Wang Yi, cărora le-a transmis să nu sprijine Moscova prin furnizarea de produse cu dublă întrebuințare.

De la declanșarea războiului ilegal și neprovocat de către Rusia împotriva Ucrainei, China și-a susținut neutralitatea în acest dosar și a continuat să se prezinte ca un potențial mediator în vederea obținerii păcii, deși consolidarea legăturilor economice, strategice și diplomatice cu Rusia se află la celălalt capăt al spectrului imparțialității.