Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis miercuri un mesaj cu prilejul marcării a 20 de ani de cel mai mare val de extindere din istoria Uniunii Europene, când zece state din Europa Centrală și de Est și din sudul continentului s-au alăturat UE.

“În urmă cu 20 de ani, astăzi a avut loc cea mai mare extindere a UE, care a cuprins 10 noi țări. Aceasta a făcut ca Uniunea să fie mai puternică și mai unită, a consolidat democrațiile și a protejat pacea. În timp ce Moldova urmează această cale, noi lucrăm pentru a asigura un viitor pașnic și prosper pentru toți cetățenii noștri”, a scris Sandu, pe X.

20 years ago today marked the EU’s largest enlargement, embracing 10 new countries. It made the union stronger and more united; consolidated democracies and protected peace.

As Moldova follows this path, we’re working to secure a peaceful, prosperous future for all our citizens.

— Maia Sandu (@sandumaiamd) May 1, 2024

Mesajul său vine la două zile după o vizită la Bruxelles, unde Maia Sandu a pledat pentru începerea cât mai curând a tratativelor de aderare la UE. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.

Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și de ministrul japonez pentru transformare digitală, Taro Kono, de ministrul afacerilor interne și comunicațiilor, Takeaki Matsumoto, și de viceministrul parlamentar al economiei, comerțului și industriei, Taku Ishii.

UE și Japonia au reafirmat importanța parteneriatului lor strategic pentru a-și promova valorile comune și viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenției și să respecte drepturile fundamentale.

”Astăzi am reafirmat parteneriatul nostru strategic din ce în ce mai strâns cu Japonia. Împreună, promovăm interoperabilitatea și cooperarea în ceea ce privește identitatea digitală, datele, tehnologiile emergente, semiconductorii, IA și platformele online. Eforturile în direcția unor standarde comune vor facilita schimburile digitale fără sincope, vor sprijini inovarea și competitivitatea și vor crea noi oportunități pentru economiile noastre”, a subliniat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.

Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital și au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023.

Aceștia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță (HPC) și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

UE și Japonia au semnat astăzi un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere.

Acest memorandum va crea o înțelegere comună a inițiativelor privind identitatea digitală între UE și Japonia, generând beneficii pentru comerțul electronic și oportunități de afaceri prin reducerea birocrației și sporirea eficienței.

Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții de încredere prin cooperare și cazuri de utilizare pe baza portofelului de identitate digitală al UE și a serviciilor de încredere. Se preconizează că acesta va fi prezentat ca o ”bună practică comună” la următoarea reuniune ministerială a OCDE, care va avea loc la 2 și 3 mai 2024.

În domeniul semiconductorilor, UE și Japonia au decis să înființeze o echipă de experți care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023. Acestea pregătesc, de asemenea, un acord administrativ pentru a încuraja schimbul de informații privind schemele de sprijin public.

UE și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță ( HPC) și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Aceștia vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic. Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

În ceea ce privește tehnologia 6G, UE și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G. Ambele părți și-au reafirmat viziunea comună asupra unor rețele deschise și reziliente.

În plus, partenerii și-au anunțat intenția de a intensifica cooperarea dintre Biroul UE pentru Inteligență Artificială și Institutul japonez pentru Siguranța Inteligenței Artificiale.

Aceștia vor continua să susțină procesul și codul de conduită G7 de la Hiroshima privind IA, în vederea formării unei guvernanțe globale de încredere în materie de IA. De asemenea, UE a încurajat companiile japoneze să participe la Pactul privind IA lansat de Comisie pentru a promova respectarea rapidă a dispozițiilor-cheie ale Legii privind IA pe bază de voluntariat înainte ca aceasta să intre în vigoare și să devină general aplicabilă.

UE și Japonia au confirmat importanța instalării unor infrastructuri de cabluri submarine sigure și reziliente, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă și durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne și al Comunicațiilor. Ambele părți vor continua cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea legăturilor de conectivitate directă între Europa și Japonia, de exemplu, prin intermediul regiunii arctice, pentru a promova oportunități comerciale, fluxuri transfrontaliere de date fiabile și cercetare oceanografică.

În cele din urmă, pentru a asigura un mediu online sigur în care este garantată libertatea de exprimare, UE și Japonia au convenit să analizeze posibilitatea instituirii unui canal periodic de schimb de informații cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile digitale și piețele digitale.