În urma livrării de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Ucraina, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski speră ca cancelarul german Olaf Scholz să se răzgândească și să furnizeze țării agresate rachete de croazieră germane Taurus, relatează dpa, preluat de Agerpres.

„Sper ca cancelarul să se simtă încurajat de evenimentele din ultimele zile”, a declarat Sikorski într-un interviu acordat ziarului german Bild am Sonntag și altor mijloace de comunicare Axel Springer din Varșovia.

Sikorski a descris livrarea rachetelor americane ATACMS către Ucraina ca fiind o „reacție la escaladarea rusă” în această țară, la care trebuie să răspundă și Germania.

În urmă cu câteva zile, s-a aflat că Ucraina a primit rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune de la SUA. Cu toate acestea, Pentagonul nu a oferit detalii specifice dacă este vorba de modele cu o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri sau de cele cu o rază de acțiune mai mică. Presa a relatat, totuși, că era vorba de modelele cu rază de acțiune mai lungă. SUA trimiseseră deja anul trecut rachete ATACMS cu o rază de acțiune mai scurtă.

Până acum, Scholz a respins categoric furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, temându-se că Germania ar putea fi atrasă în război dacă sunt furnizate rachete cu o rază de acțiune de 500 de kilometri.

„Rușii au oprit deja 70% din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei. Aceasta este de fapt o crimă de război”, a continuat Sikorski.

La Berlin a avut loc o conferință privind reconstrucția Ucrainei după război. Cu toate acestea, ar fi mai bine să se prevină în primul rând distrugerea țării, a subliniat ministrul polonez de externe.

În relația cu președintele rus Vladimir Putin, în calitate de agresor în războiul din Ucraina, a spus el, trebuie să fim duri.

„Cred că acum știm cu toții că Putin reacționează doar la presiune, la cele mai dure argumente de forță brută”.

Germania are nevoie de o redresare economică pentru a-și asigura poziția geopolitică, a declarat sâmbătă ministrul german de finanțe și șeful liberalilor din FDP, Christian Lindner, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Anul trecut, economia germană a fost cea mai slabă din rândul țărilor mari din zona euro, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei, comenzile globale slabe și ratele record ale dobânzilor și-au pus amprenta.

Anul acesta va fi, de asemenea, o provocare pentru cea mai mare economie a Europei.

În raportul său privind perspectivele economiei mondiale, Fondul Monetar Internațional și-a redus previziunile pentru produsul intern brut german cu 0,3 puncte procentuale pentru ambii ani, așteptându-se la o creștere de 0,2% în acest an și de 1,3% în 2025.

Aceste previziuni sunt sub estimările de 0,8% pentru 2024 și de 1,5% pentru 2025 pentru zona euro, ceea ce arată că Germania a devenit codașă în cadrul blocului, după ce a fost singura mare economie care a suferit o contracție anul trecut.

Lindner a declarat că slăbiciunea economică a Germaniei are consecințe asupra securității și geopoliticii.

„Avem nevoie de redresarea economică pentru că, în cele din urmă, puterea economică este, de asemenea, un factor în geopolitică”, a declarat Lindner la conferința partidului său de la Berlin, referindu-se la războiul președintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

„Scopul lui Putin este de a exercita puterea asupra noastră și nu trebuie să permitem niciodată ca acest lucru să se întâmple”, a afirmat el. Dar pentru a avea mijloacele necesare împotriva lui, este nevoie de creștere economică, a adăugat el.

Uniunea Europeană a criticat sâmbătă Rusia pentru că a plasat filialele unei companii italiene și ale unei companii germane sub „managementul extern temporar” al unei entități Gazprom, afirmând că această măsură demonstrează disprețul Moscovei față de normele internaționale.

Președintele rus Vladimir Putin a plasat filialele rusești ale companiei italiene de încălzire a apei Ariston și ale producătorului german de electrocasnice BSH Hausgeraete sub conducerea JSC Gazprom Household Systems, potrivit unui decret publicat vineri.

„Aceste măsuri, care vizează activități economice legitime, reprezintă încă o dovadă a disprețului Rusiei față de normele și legislația internațională”, a declarat un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat că guvernul l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a oferi clarificări cu privire la această problemă, adăugând că Roma se coordonează cu Germania și cu oficialii Uniunii Europene de la Bruxelles.

Comunicatul UE a precizat că aceste demersuri au confirmat faptul că Rusia, care duce un război în Ucraina, este „un actor imprevizibil și în domeniul economic și a creat un climat de afaceri arbitrar și ostil față de investitorii străini”.

„Uniunea Europeană solicită Rusiei să revină asupra acestor măsuri și să caute soluții acceptabile cu companiile europene vizate de acestea”, se arată în declarație.

Ariston s-a declarat sâmbătă „extrem de surprinsă” de această măsură și evaluează implicațiile decretului din punct de vedere al guvernanței și al managementului.