Dan Motreanu realizează un bilanț al mandatului său de eurodeputat, la finalul ultimei sesiuni plenare a actualului legislativ european, înainte de alegerile din 6-9 iunie care vor reorganiza distribuția puterii a forțelor politice din Parlamentul European.

”În calitate de europarlamentar, am promovat proiecte în interesul României, adoptarea acestora fiind posibilă datorită apartenenței PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European”, a subliniat Motreanu, prezentând o serie de realizări obținute în cei cinci ani de mandat:

• Împreună cu colegii din Grupul PPE, acesta o obținut fonduri în valoare de 40 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de afluxul de cereale ieftine din Ucraina.
• Dan Motreanu a obținut votul Parlamentului European pentru subvenții mai mari pentru agricultorii români, pe baza unui amendament depus împreună cu mai mulți europarlamentari români. De altfel, acesta a solicitat Consiliului UE să accelereze procesul de convergență al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune
• În calitate de responsabil din partea Comisiei pentru agricultură, eurodeputatul s-a asigurat că Parlamentul European sprijină utilizarea pe scară mai largă a etichetării digitale, dar fermierii obțin în format fizic toate informațiile de care au nevoie.
• În calitate de responsabil al Grupului PPE pentru Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), acesta introdus amendamente favorabile țării noastre în raportul referitor la acest dosar
• Eurodeputatul a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare. A fost aprobat „Mecanismul de stimulare a talentelor”, pentru care a fost responsabil din partea Grupului PPE.
• ”De-a lungul procedurii legislative din cadrul Comisiei ENVI din Parlamentul European, principala prioritate a fost sa mă asigur de dublarea finanțării alocate României din Fondul de Modernizare. Astfel, bugetul total alocat tarii noastre se va ridica aproximativ la 15 miliarde de euro”, a amintit Dan Motreanu
• Acesta fost printre inițiatorii rezoluției prin care Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze complet tezaurul României.
• A fost raportor PPE pe Raportul privind zonele urbane, solicitând Comisiei Europene să elaboreze recomandări pentru organizarea și reforma administrativ-teritorială în UE, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea și reziliența urbană.
• Raportul privind Noua strategie industrială a UE a fost votat în plenul Parlamentului European, pentru care eurodeputatul a fost responsabil din partea Grupului PPE. Pentru fiecare nouă sarcină administrativă impusă IMM-urilor, va fi eliminată una existentă.

Dan Motreanu candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European și a dat asigurări că va  ”continua să promoveze interesele României în Parlamentul European”.

Amintim că listele candidaţilor Alianţei electorale PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie şi au fost depuse la 5 aprilie la Biroul Electoral Central.

La 21 martie, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a prezenta lista liberalilor la alegerile europene, primii zece candidați fiind: Rareș Bogdan, actualul lider al delegației eurodeputaților români din PPE, Dan Motreanu, membru al Parlamentului European, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din PE, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, negociator-șef al bugetului UE 2024 și co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mircea Hava, europarlamentar, Gheorghe Falcă, europarlamentar, Virgil Popescu, fost ministru al energiei, Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași, și Mara Mareș, președinte al Tineretului Național Liberal.

Eurodeputatul Dan Motreanu cere UE să-și diversifice sursele de finanțare a bugetului, în contextul viitoarei extinderi și pentru a conserva principalul rol al Politicii de Coeziune, acela de a reduce decalajele de dezvoltare.

În ultima sesiune plenară a Parlamentului European înainte de alegerile din iunie, Motreanu a luat cuvântul în cadrul dezbaterii dedicate provocărilor economice, sociale și teritoriale pentru o Europă competitivă, coerentă și favorabilă incluziunii.

”Contextul geopolitic tensionat ne-a determinat să accelerăm procesul de extindere a UE, nouă state candidate fiind în așteptare. Susțin ferm extinderea UE ca instrument de stabilitate și prosperitate a continentului, dar trebuie să ținem cont că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor trebui să răspundă nevoilor unui număr tot mai mare de state beneficiare”, a semnalat acesta.

El estimează că ”media PIB-ului UE va scădea odată cu aderarea statelor candidate, ceea ce va încadra în mod artificial o serie de regiuni din categoria <<Regiuni mai puțin dezvoltate>> în categoria <<Regiunilor în tranziție>> și o serie de <<Regiuni în tranziție>> în categoria <<Regiunilor mai dezvoltate>>”.

”Această situație va putea crea serioase probleme în acoperirea părții de cofinanțare și atragerea fondurilor europene”, a atras atenția europarlamentarul.

Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European, amintește că aceasta și-a exprimat în repetate rânduri hotărârea ca ”Politica de Coeziune să rămână principalul instrument de reducere a decalajelor de dezvoltare, iar noile crize cu care ne putem confrunta să fie gestionate din surse suplimentare și nu prin realocarea fondurilor politicii de coeziune”.

”Trebuie respectat angajamentul de a nu lăsa nicio regiune în urmă și să revitalizăm zonele care se confruntă cu probleme demografice și deficitul de forță de muncă. Este esențial să identificăm resursele bugetare necesare pentru a asigura o integrare eficientă a noilor membri, fără a compromite dezvoltarea economică și socială a membrilor actuali. Pentru aceasta trebuie să diversificăm sursele de finanțare ale bugetului UE prin noi resurse proprii, cum ar fi taxarea profiturilor giganților digitali care operează în Europa, sau prin utilizarea capitalului privat, finalizând Uniunea Piețelor de Capital, ceea ce ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro anual”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

În viziunea sa, ”sporirea competitivității și menținerea companiilor inovatoare pe teritoriul Uniunii trebuie să rămână obiective prioritare, însoțite de investiții în educație și formare profesională pentru a valorifica potențialul tinerilor noștri în noua eră industrială”.

Mai mult, ”reducerea birocrației pentru IMM-uri, prin eliminarea a două reglementări de fiecare dată când introducem o reglementare nouă, trebuie să devină realitate”, a conchis Dan Motreanu.

Eurodeputatul Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională, a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare, probleme semnalate și de Comisia Europeană în cel mai recent raport al său privind coeziunea.

Citiți și: Parlamentul European a aprobat “Mecanismul de stimulare a talentelor” pentru a sprijini regiunile confruntate cu plecarea tinerilor, anunță Dan Motreanu, responsabil din partea grupului PPE

De altfel, legislativul european a dezbătut recent în Parlamentul European raportul privind Politica de coeziune din perioada 2014-2020.

Citiți și: Dan Motreanu, mesaj din Parlamentul European: Consolidarea politicii de coeziune drept principal instrument al dezvoltării europene, absolut necesară

”România a accesat 24 miliarde de euro. Prin Politica de coeziune 2021-2027, România poate accesa până la 46 miliarde de euro. Aceşti bani vor aduce şi mai multă dezvoltare pentru România, vor aduce investiţii serioase în comunităţile locale”, consideră Motreanu.

Potrivit raportului publicat de Comisia Europeană, prin finanțarea Politicii de coeziune 2014-2020, au fost sprijinite peste 4,4 milioane de întreprinderi, au fost create 370.000 de locuri de muncă.

PIB-ul pe cap de locuitor al statelor care au aderat în ultimii 20 de ani a crescut de la 52 % la aproape 80 % din media UE. În cazul României, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 42% la 78% din media UE, din 2007 și până în prezent.

Fondurile din Politica de coeziune au constituit aproximativ 13 % din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51 % pentru statele membre mai puțin dezvoltate.

Datorită sprijinului oferit prin Politica de coeziune, regiunile din UE au revenit, în doar doi ani de zile după criza sanitară, la  nivelurile PIB-ului lor din 2019. După criza financiară din 2008, unele regiune au avut nevoie de zece ani de zile pentru revenire.

Pe de altă parte, raportul menționează disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă. ”Capcana dezvoltării talentelor” afectează 82 de regiuni din 16 state, reprezentând aproape 30% din populația UE.