Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.

Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând un mesaj pe sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

“La 1 mai 2004, UE a devenit mai puternică. Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la UE. Astăzi, marcăm această etapă istorică și sărbătorim 20 de ani împreună”, a transmis Consiliul UE, pe X.

On 1 May 2004, the 🇪🇺 EU became stronger.

🇨🇿 🇪🇪 🇨🇾 🇱🇻 🇱🇹 🇭🇺 🇲🇹 🇵🇱 🇸🇮 🇸🇰
10 new countries joined the EU.

Today, we mark this historic milestone and celebrate #20YearsTogether. pic.twitter.com/VxTGnUna6y

— EU Council (@EUCouncil) April 30, 2024

“Se împlinesc 20 de ani de când familia noastră europeană s-a mărit. Extinderea istorică din 2004 a adus noi oportunități și o mai mare prosperitate pentru cetățenii din întreaga noastră Uniune. În această seară, în timp ce clădirea noastră strălucește, sărbătorim două decenii de unitate și progres”, a precizat și Ursula von der Leyen, într-un mesaj acompaniat de o fotografie cu clădirea Comisiei Europene pe care a fost proiectat mesajul “#20YearsTogether”.

Tomorrow marks 20 years since our European family grew larger.

The historic 2004 enlargement brought new opportunities and greater prosperity for citizens across our Union.

Tonight, as our building shines brightly, we celebrate two decades of our unity and progress. pic.twitter.com/uoZOzx6ED1

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 30, 2024

Un mesaj aparte a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a difuzat pe X un scurt videoclip de la momentul arborării pentru prima dată a drapelelor celor zece state în fața sediului Parlamentului European. Videoclipul a fost însoțit de un mesaj identic – “Felicitări cu ocazia celei de-a 20-a aniversări” – scris cele zece limbi oficiale ale țărilor care au aderat la 1 mai 2004.

🇨🇾Χαρούμενη 20η επέτειο
🇨🇿Vše nejlepší k 20. výročí
🇪🇪Palju õnne 20 aastapäeva puhul
🇭🇺Boldog 20. évfordulót
🇱🇻Priecīgu 20. gadadienu
🇱🇹Gražios 20 metų sukakties
🇲🇹Awguri 20 sena fl-UE
🇵🇱Gratulacje z okazji 20. rocznicy
🇸🇰Všetko najlepšie k 20. výročiu
🇸🇮Čestitke ob 20. obletnici pic.twitter.com/zSHTKY9uNV

— Roberta Metsola (@EP_President) May 1, 2024

“Anul 2004 a marcat reunificarea unui continent divizat. În această seară sărbătorim 20 de ani de la aderarea la UE a Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei”, a scris și președintele Consiliului European, Charles Michel, tot pe X.

2004 marked the reunification of a divided continent.

Tonight we celebrate 20 years of EU membership of 🇨🇿 🇪🇪 🇨🇾 🇱🇻 🇱🇹 🇭🇺 🇲🇹 🇵🇱 🇸🇮 🇸🇰#20YearsTogether pic.twitter.com/WhkvoupFLO

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 30, 2024

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens, a afirmat ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu, în cadrul Conferinței Ministeriale privind operaţionalizarea Pactului privind migraţia şi azilul, organizată de Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 29-30 aprilie, la Gent. 

În cadrul conferinței, reprezentantul României a subliniat complexitatea noii legislații în domeniul migrației și azilului și importanța unei bune planificări a măsurilor de implementare și alocare a resurselor operaționale și financiare corespunzătoare. Ministrul Afacerilor Interne a evidențiat eforturile României pentru a asigura securitatea spațiului de liberă circulație, după ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne, pe 31 martie.

Demnitarul român a evocat rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot derulat de România la frontiera cu Serbia, începând din martie 2023, precum și transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și Agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare.

Totodată, în cadrul intervenției sale, domnul Cătălin Predoiu a semnalat lansarea de către România a unei inițiative de consolidare a cooperării regionale pentru combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, împreună cu Comisia Europeană și statele din regiune – Grecia – Bulgaria –  Ungaria – Slovacia – Austria.

„După mulți ani de negocieri, ne apropiem foarte repede de momentul așteptat – intrarea în vigoare a reformei sistemului privind migrația și azilul. Această reformă istorică nu ar trebui să fie adoptată doar pe hârtie, ci să schimbe fundamental modul în care lucrăm în teren, la frontiere și pe teritoriul nostru.  Atenția se mută acum pe implementarea acestor reforme, iar Conferința de la Gent reprezintă primul pas important în acest proces. Am avut, în ultima perioadă de timp, mai multe întâlniri cu omologii mei și acest subiect a figurat mereu pe ordinea de zi. Implicarea tuturor actorilor relevanți, la nivel politic, operațional și tehnic este esențială pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor urmărite, în sinergie cu sprijinul financiar adecvat.  România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens. 

În anticiparea implementării reformei, pe parcursul anului 2023, împreună cu Comisia Europeană și Agențiile UE am derulat un Proiect Pilot la frontiera cu Serbia și am demonstrat cum o foarte bună practică poate prevala, uneori, unei legislații imperfecte, care va fi  în curând înlocuită.  Implicarea noastră în această inițiativă a fost în concordanță cu pașii activi pe care țara noastră îi întreprinde în cadrul eforturilor regionale de reducere a fluxurilor de migrație ilegală și de consolidare a securității frontierelor externe.  Acest instrument a fost foarte util și acțiunile preventive au contribuit la reducerea cu 97% a fluxurilor de migrație ilegală, iar numărul depistărilor de intrări ilegale a scăzut cu 50%. Rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot ne-au încurajat să continuăm. Am făcut un nou pas prin transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare, pe care deja avem un ritm foarte bun de implementare și înregistrăm progrese”, a afirmat ministrul Cătălin Predoiu. 

Evenimentul a reunit miniștrii de interne sau de migrație din statele membre UE și din țările asociate Schengen, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Agențiilor UE relevante.